În perioada ateismului militant, or. Anenii Noi nu a avut biserică. Creştinii mergeau prin satele vecine. Cu ajutorul Domnului în anul 1991 a fost creat Consiliul bisericesc, pentru a acumula mijloace necesare construcţiei bisericii. Oamenii reacţionau şi donau bani cu un fel de recunoştinţă. Peste puţin timp în casa grupului de iniţiativă, s-a adunat o sumă solidă de bani, care a permis să fie începută construcţia lăcaşului sfînt. Între timp primăria orăşelului (primar A. Gorodinschi) s-a inclus şi ea în această muncă. Arhitectul P. Adamciuc a elaborat schiţele de proiect ale obiectivului (pentru lucru a cerut 13 mii de ruble), iar conducătorii lui căutau un antreprenor, pe care l-au găsit tocmai în… Comrat. Aceasta era o cooperativă de construcţie în fruntea căreia era F. Monastîrlă. Cu dînsul primăria a încheiat un contract. După înregistrarea bisericii la 18 noiembrie 1991, cu mare greu a fost repartizat terenul pentru construcţie. Schiţele de proiect încă nu erau gata, iar „meşterii” sosiţi din sudul Republicii au adus 40 de dale de beton armat, 20 de metri cubi de nisip şi au început să pună fundamentul. Citeşte mai departe;

Mănăstirea Curchi, cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, este una din cele mai însemnate monumente ale arhitecturii moldoveneşti din Basarabia.

Ea e aşezată în judeţul Orhei pe valea apei Vaticiu, la o depărtare de 12 km de oraşul Orhei şi la 55 km de Chişinău, capitala Republicii Moldova. Mănăstirea e situată în partea dreaptă a văii Vatici la poalele pădurii ce poartă denumirea de „Codru”, care în acelaşi timp este prelungirea codrilor Orheiului pe unde au trecut arcaşii lui Ştefan. Mănăstirea are un trecut cultural şi religios de două secole şi jumătate. Această mănăstire se considera pe timpuri, cît şi în prezent, a fi “cea mai frumoasă şi mai vestită mănăstire din Basarabia”
Potrivit unor legende, Mănăstirea Curchi, a fost întemeiata de către Ştefan cel Mare, iar ca ansamblu arhitectural s-a format mai târziu, in veacurile XVIII-XIX. Dar această versiune este greu de verificat pentru că nu are un suport documentar.
Cea mai plauzibilă versiune rămâne că Mănăstirea Curchi a fost întemeiată în anul 1773 de către fraţii Iordache şi Mihail Curchi, care la început au construit un modest schit din lemn, iar mai târziu au zidit primele biserici din piatră. Despre cei doi fraţi se ştie că au îmbrăţişat apoi viaţa monahicească, purtând numele de monah de Ioan şi, respectiv, Manasie. Citeşte mai departe;

La începutul sec. ХХ mănăstirea Noul-Neamţ din s. Chiţcani este înfrumuseţată cu o nouă biserică cu cinci cupole Adormirea Maicii Domnului construită de al treilea stareţ al mănăstirei arhimandritul Gherman (Irimcioi), care a construit puţin mai tîrziu şi clopotniţa.

Această biserică prin arhitectura sa se deosebeşte de celelalte biserici avind elemente de stil bizantin. Pentru ambele construcţii stareţul Gherman este numit de urmaşii sai pe drept cuvînt înfrumuseţătorul mînăstirii Noul-Neamţ. Citeşte mai departe;

Pînă la 1812, din punct de vedere bisericesc, întreaga Basarabie a fost sub jurisdicţia Mitropoliei Moldovei. Către acel an pe teritoriul basarabean existau 749 biserici, în cea mai mare parte de tipul “Arhistratigov” (adică cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil).

La 4 iunie 1813, prin decizia confirmată de împăratul Alexandru I, pe teritoriul Basarabiei s-a format Eparhia Chişinăului şi a Hotinului. Peste 7 ani a fost trecută ca Episcopie de clasa a II-a. În acest timp (în anii 1812-1821) ca Mitropolit al Moldovei a fost Gavriil Bănulescu-Bodoni.  Citeşte mai departe;