Preasfinţitul Irineu – o viţă rodnică, cu rădăcini din pământurile Moldovei

Pe 22 noiembrie a anului trecut în cununa Bisericii Ortodoxe Ruse a mai fost prinsă o viţă rodnică, cu rădăcini din pământurile Moldovei. Acesta este moldoveanul Irineu Tafunea, care a fost hirotonit episcop de Orsk şi Gaisk. Originar din satul Vărvăreuca din raionul Floreşti, Preasfinţitul Irineu este un călugăr vrednic de noua treaptă pe care a urcat, cu voia bunului Dumnezeu. Părintele Severian Gheras, parohul bisericii “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” din Chișinău, ne-a povestit cu mult drag amintirile sale despre episcopul Irineu.

Am avut ocazia să-l cunosc pe Preasfinţitul Irineu de Orsk şi Gaisk fiind elev la seminarul „Cuviosul Serghie de Radonej” de la Zagorsk, în anul 1994.
De la început s-a dovedit a fi o persoană sociabilă şi amabilă. În 1995 am fost admis la Academia Teologică de la Zagorsk şi în perioada sesiunilor, când trebuia să plec la academie, aveam prilejul să comunic mai mult cu preasfinţitul.
Sfinţia Sa a început şcoala la mănăstirea Noul-Neamţ, fiind mai apoi transferat la seminarul de la Serghiev-Posad. După aceasta a continuat studiile la Academia Teologică din Zagorsk. Cel mai frumos lucru pe care l-am văzut la el e că e o persoană deschisă pentru toţi, calitate mai puţin întâlnită la cei care fac teologia în Rusia. Citeşte mai departe;

 

Au salvat biserica de la incendiu

Au salvat biserica din s. Fântâniţa, r. Drochia de la incendiu. (24.01.2012)
Acest material video este realizat de către rețeaua de posturi TV regionale AiciTV

 

Are Botezul copiilor temei în Sfânta Scriptură?

În privința Botezului, Mântuitorul n-a stabilit nici o vârstă sau limită de vârstă, ci a stăruit asupra importanței pe care va avea-o lucrarea Botezului.

Sfânta Scriptură nu oferă date exacte despre botezul copiilor, în sensul de a recomanda sau a descrie în mod clar botezarea lor. Ținând cont de faptul că Botezul era legat de propovăduirea Evangheliei adulților și de convertirea acestora, această lipsă ni se pare firească. Indirect însă, analizând temeinic cazurile descrise în Noul Testament, reiese cu foarte mare claritate că Botezul era administrat și copiilor.

În privința Botezului, Mântuitorul n-a stabilit nici o vârstă sau limită de vârstă, ci a stăruit asupra importanței pe care va avea-o lucrarea Botezului. „De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va putea să intre în Împărăţia lui Dumnezeu”.(In. 3, 6). Nu era nevoie să precizeze că va trebui aplicat tuturor, deci și copiilor. Citeşte mai departe;

 

Viziune ortodoxă asupra scolasticismului

Când părintele Dumitru Stăniloae a fost întrebat de care teolog modern se simte cel mai apropiat, el a răspuns fără ezitare: Vladimir Lossky. Poate că această alegere pare una forţată, atunci când ne gândim la figura unui Florovsky sau Zizioulas, care domină în momentul de faţă Ortodoxia academică.

Cu toate acestea, alegerea părintelui Stăniloae are un temei puternic în faptul că Lossky a fost poate primul ortodox care a încercat să ofere o viziune de ansamblu nu doar asupra dogmaticii aspectelor ortodoxe, ci şi asupra spiritualităţii răsăritene. Ne vom concentra în cele ce urmează asupra unei teme importante: viziunea ortodoxă asupra scolasticismului.

A existat un scolasticism răsăritean?

Principala critică adusă teologiei apusene de către teologii ortodocşi constă în general în aspectul scolastic al acesteia. Citeşte mai departe;

 

Boboteaza la Mănăstirea Ţigăneşti. (Reportaj foto)

În dimineața zilei de 19 ianuarie, când creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc Botezul Domnului, mi-am zis să merg la mănăstirea Ţigănești, unul din puținele locuri din Basarabia unde se păstrează tradiția scufundării în apele proaspăt sfințite. Afară era un ger de -10 grade Celsius. Citeşte mai departe;

 

Un grup de preoti a cerut Guvernului sa retraga definitiv proiectul Legii Antidiscriminare

Un grup de preoti a cerut Guvernului sa retraga definitiv proiectul Legii Antidiscriminare. In caz contrar, vor recurge la proteste, ameninta slujitorii bisericii. La randul sau, premierul pare a nu fi deranjat de cerintele lor. Citeşte mai departe;

 

Creştinismul şi condiţia umană la Eminescu (162 de ani de la naşterea poetului)

Studiul operei eminesciene, şi când spunem asta nu ne gândim numai la poezie, ci la întreaga producţie literară pe care o găsim consemnată în manuscrisele sale, în articolele apărute în presa timpului, ne descoperă o personalitate cu o neostoită sete de cunoaştere, dornică de a-şi însuşi tot ceea ce oferea gândirea omenească în cele mai variate domenii de manifestare a spiritului.

“Nu e ramură de ştiinţă, afirma Ioan Slavici despre Eminescu, pentru care el n-avea, cum zicea, o “particulară slăbiciune”, şi când se înfigea odată în vreo chestiune, citea un întreg şir de cărţi privitoare la ea…” Ar fi interesant un scurt voiaj prin gândirea lui, cu accent pus pe viziunea sa asupra creştinismului şi pe perspectiva din care evalua omul.

Slavici avea dreptate. Cursurile audiate de Eminescu la Viena şi Berlin sunt dovada unei preocupări pentru dobândirea unei culturi enciclopedice. Drept, economie politică, ştiinţe financiare, filologie, istorie modernă şi geografie, fizică, medicină şi filozofie sunt domeniile care pentru Eminescu prezentau un interes deosebit. Nu degeaba cartea lui Noica îl prezenta pe cel născut la Ipoteşti ca “omul deplin al culturii româneşti”. Citeşte mai departe;

 

Iepurii nu mor, de Savatie Baştovoi: o copilărie moldovenească

Apariția romanului ”Iepurii nu mor” în Franța – oglindită în Le Monde

… romanul răspîndește o lumină puternică: strălucirea unei scriituri forbidabil întocmite și pline de finețe.

Din micuța Republică Moldovenească, fostă părticică a imperiului sovietic și soră siameză a provinciei românești cu același nume, nu cunoaștem în Franța decât puține scrieri. Violentul poem Km 7 al dramaturgei Nicoleta Esinencu a fost publicat anul trecut în antologia colectivă Odesa transfer. Cronici de la Marea Neagră (Noir sur Blanc). Câteva romane în limba română au fost traduse în franceză: Sunt o babă comunistă, de Dan Lungu, Chewing-gum, de Lucian Teodorovici sau Pas question de Dracula, de Florin Lăzărescu. Însă acești trei autori sunt din Iași, sunt „români din România”.

Savatie Baștovoi este născut în Chișinău, capitala Moldovei. Iepurii nu mor este așadar primul roman moldovenesc publicat în limba franceză – primul după independența (1991) acestei țări dezmoștenite. Acolo găsim iepuri, desigur, dar și multe păduri și bunul Lenin. Citeşte mai departe;

 

Învăţătura Sfinţilor Părinţi despre boală

I. Originea şi cauza suferinţei
“Calea mântuirii care duce la viaţa veşnică este strâmtă şi grea (Matei 7, 14). Aceasta este arătată atât prin exemplul sfânt al Domnului, cât şi prin sfânta Lui învăţătură. Domnul le-a spus dinainte ucenicilor Săi şi celor ce L-au urmat că în lume, adică în viaţa pământească, necazuri vor avea (cf. Ioan 16, 33; 15, 18; 16, 2-3). (…) De aici înţelegem limpede că tristeţea şi suferinţa sunt îngăduite de Dumnezeu în timpul vieţii pământeşti pentru adevăraţii Lui robi şi slujitori” (Episcopul Ignatie Brancianinov, Arena). Citeşte mai departe;
 

Vladimir Bulat: despre biserica din lemn de la Măcăreuca, anul 1793

Pentru prima dată, în anul 1793, este consemnată documentar existenţa unei biserici de lemn la Măcăreuca.

  1. La 1793 este consemnată existenţa unei biserici de lemn, acoperită cu paie. Nu încape îndoială că e vorba de biserica din lemn care a ajuns până în zilele noastre. În anul 1874, această bisericuţă a fost reparată. Timp de secole ea a fost mama spirituală a creştinilor din Măcăreuca, a familiei boiereşti şi a celor care au trudit pe moşia dinastiei Russo“.

Aceste rînduri sunt spicuite de pe blogul care semnalează re-descoperirea unei superbe bisericuţe din lemn, aflată în satul Măcăreuca, în părţile Sorocii, între satul Cotova şi colonia Zguriţa, după cum ne informează Dicţionarul Geografic al Basarabiei, redactat şi publicat în 1904, de Zamfir Arbore. Citeşte mai departe;

 
Moldova Creştină 2009-2011