Copiii pradă învătăturilor sectare

10d6774ac038_i-377 (1)Cândva copiii învăţau la şcoală Ceaslovul şi Psaltirea. Când învăţau literele din alfabet, ei buchiseau primele cuvinte citind din aceste cărţi sfinte.

Astfel, din fragedă copilărie ei aveau un înţeles cuminte, decent, moral, şi chiar sfânt asupra vieţii… Boierii îşi dădeau copiii în seama unor dascăli care-i învăţau în primul rând tainele credinţei ortodoxe. Mulţi fii şi fiice de domnitori s-au şcolit chiar prin mănăstiri în rugăciune şi în asceză. Iată de ce avem un trecut demn şi eroic – pentru că strămoşii noştri au trăit în credinţă şi în evlavie, respectând, totodată, şi tradiţia, şi datinile poporului nostru ortodox.

Dar astăzi statul şi societatea-însăşi se separă tot mai mult de Biserică, rezultând din asta secularizarea tot mai mare şi chiar păgânizarea lumii creştine. Citeşte mai departe;

 

Un calugar budist l-a vazut pe Buddha in iad si recunoaste ca doar crestinii detin adevarul

calugar-budistMarturisirea de mai jos e scrisa de un fost calugar budist. Redam cateva fragmente din ea:

“Buna! Numele meu e Athet Pyan Shinthaw Paulu si sunt din Myanmar. M-am nascut in 1958 in orasul Bogale din sudul Myanmar-ului. Parintii mei erau budisti devotati, asa cum sunt marea majoritatea a oamenilor din Myanmar. La 18 ani, am fost trimis la o manastire budista pentru a deveni calugar novice. In Myanmar, multi parinti incearca sa-si trimita fiii intr-o manastire budista, considerand ca e o mare onoare in a servi in felul acesta.

Cand am implinit 19 ani si 3 luni (in 1977), am devenit calugar obisnuit. Calugarul senior de la manastirea mea mi-a dat un nou nume budist, acesta fiind obiceiul in tara noastra. El era cel mai faimos calugar budist din tot Myanmar-ul. Citeşte mai departe;

 

Întrebări pentru neoprotestanți

 

Mitropolitul Augustin de Florina – despre erezia iehoviştilor

IEHOVIŞTIIFragment din Enciclica Episcopală nr. 72 din 7.02.1969

          A apărut un pericol. Un pericol mare. Un pericol duhovnicesc. Un pericol care ameninţă fiinţa noastră morală, religioasă, dar şi naţională. Iar acest pericol provine de la o erezie, care este cea mai înfricoşătoare şi mai periculoasă din toate ereziile, cu care s-a confruntat Biserica de la întemeierea ei până astăzi. Această erezie este erezia iehoviştilor (hiliaştilor) sau – aşa cum îşi zic de obicei, a Martorilor lui Iehova…

          Ce învaţă iehoviştii? Învăţă lucruri groaznice şi blasfemiatoare, lucruri faţă de care oricine trebuie să-şi astupe urechile, ca să nu le audă. Iehoviştii învaţă contrar acelora pe care le învaţă creştinismul. Pentru că aceşti eretici în primul şi în primul rând neagă fundamentul credinţei creştine. Iar fundamentul credinţei noastre este adevărul că Hristos nu este un simplu om, ci este şi Dumnezeu, Care a plecat cerurile şi S-a coborât aici pe pământ şi a purtat trup şi S-a făcut Om, ca să ne mântuiască. Citeşte mai departe;

 

Pr. Constantin Necula la penticostalii din Beiuş, în Duminica Ortodoxiei

 

Care sunt efectele preocuparilor “paranormale”, sectare sau ale recursului la “vindecatori” oculti?

vindecare-spirituala-si-nemurire-1-500x500Psihiatrul ortodox Dmitri Avdeev: NU FITI PARTASI LA LUCRARILE INTUNERICULUI!

Tu, Doamne, acopera-ma de oameni galcevitori, de draci si de patimile trupesti si de toate lu­crurile necuvioase. (Din rugaciunile Sfantului Ioan Gura de Aur)

Anii de ateism si de prigoana impotriva Ortodo­xiei nu au trecut fara sa lase urme. Aproape doua generatii au crescut fara sa stie de Dumnezeu si de Sfanta Lui Biserica. Astazi traim vremuri foarte grele. Spre marea noastra durere, vidul duhovnicesc al unei parti (deloc mici) dintre contempo­ranii nostri se umple cu invataturi mincinoase, cu erezii, cu secte de tot felul, cu practici oculte.

Cu ajutorul acestor surogate unii se straduiesc sa dobandeasca mantuirea, altii vor vindecare de boli, altii sunt victime ale amagirii, ale manipularii psihologice sau ale propriei ignorante religioase. Oamenii care nu au credinta cea adevarata sunt panditi de superstitii, de tot felul de pseudo-valori (magie, ocultism s.a.m.d.). Citeşte mai departe;

 

Rugăciunile pentru cei morţi au fundament biblic?

pace

Cultul morţilor are o însemnătate deosebită în credinţa ortodoxă, iar Sfânta Tradiţie ne dă nenumărate exemple despre folosul şi importanţa lui, dar are el şi un fundament biblic?

Zilele dedicate pomenirii morţilor ocupă un loc foarte important în perioada Triodului, în care tocmai am intrat. Citeşte mai departe;

 

Pilde – Ateul rușinat de un copil creștin

copilAstăzi foarte mulți oameni se declară atei și de nenumarate ori auzim că și la școală noii dascăli ai acestei societăți moderne se declară astfel și caută să influențeze copii noștri spre acest mod de a gândi. Din fericire acești copii sunt foarte abili și credincioși și știu să se manifeste corespunzător cu aceaste situații. De pildă noua profesoară de ştiinţe sociale la clasa a cincea dintr-o școală generală se prezintă clasei, după care afirmă că e este atee, şi întreabă clasa dacă mai este vreun ateu printre copii.
Copiii nu prea ştiu ce înseamnă „ateu” dar pentru a fi pe plac profesoarei (tipic societății românești și educației de la tembelizor), ridică toţi mâna, cu excepţia unui băiat.
„Tu eşti diferit de restul clasei? întrebă profesoara. „Nu eşti ateu?”
„Nu, eu nu sunt ateu!” răspunse cu emfază băiatul.
„Dar atunci, ce eşti?” întrebă profesoara.
„Eu sunt creştin!” răspunse băiatul. „Eu cred în Dumnezeu şi iubesc pe Domnul Iisus, deci sunt creştin! Mama este creştină, tata este creştin, deci şi eu sunt creştin!” Citeşte mai departe;

 

Trăsăturile principale ale sectelor religioase si strategiile persuasive folosite

svPASTOR_narrowweb__300x433,0Ce este o sectă? Prin definitie, secta este o grupare care s-a desprins dintr-o structură/organizatie initială, în scopul corectării unor abateri doctrinare atribuite structurii-mamă. Există, de asemenea, secte desprinse din alte secte.

O sectă este un grup sau o miscare caracterizată printr-un devotament sau dedicare exagerată fată de o persoană, o idee sau un obiect, folosind tehnici de manipulare si control care nu sunt etice (de exemplu, izolarea de prieteni si membri ai familiei, debilitare, folosirea unor metode pentru a mări sugestibilitatea si supunerea, controlul informatiilor, anularea individualitătii sau a judecătii critice, promovarea dependentei fată de grup si teama de a-l părăsi, etc.) în scopul atingerii scopurilor conducătorilor de grup, în defavoarea membrilor, a familiilor lor sau a comunitătii. Citeşte mai departe;

 

Episcopul Pavel (Ballester-Convolier) al Nazianzului – Pentru ce am părăsit papismul

Paul_de_BallesterAnul acesta se împlinesc 26 de ani de la moartea mucenicească a episcopului Pavel de Ballester-Convolier (1927-1984). Întru pomenirea sa, readucem la lumină această mărturie, în care ne explică cum şi de ce a trecut de la romano-catolicism la Ortodoxie, scris pe vremea când era încă ierodiacon. Acest articol a fost publicat în două numere ale revistei „Kivotós” (din iulie 1953, pag. 285-291 şi decembrie 1953, pag. 483-485). Fostul monah franciscan venit la Ortodoxie (la obârşie, un nobil catalan din Barcelona) a studiat în Grecia, la Atena şi Halki. Acolo a fost hirotonit ierodiacon în 1953 şi ieromonah în 1954. Prima sa slujire preoţească a fost în Constantinopol (1954-1959), apoi în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Greceşti a Americii (1959-1984). În 1970 a fost hirotonit episcop al Nazianzului, în New York, cu scaunul în Mexic. Lucrarea sa de cleric, profesor universitar şi autor prolific a fost strălucită şi remarcabilă, punându-i-se din păcate capăt prin moartea sa prematură. A fost ucis la sfârşitul Dumnezeieştii Liturghii slujită în capitala Mexicului în anul 1984, de un fanatic romano-catolic. La înmormântarea sa a mers şi Arhiepiscopul Iacov al Americii, care cunoştea lucrarea misionară a energicului episcop. În 2006, osemintele acestui nou-mucenic al Ortodoxiei au fost strămutate din porunca Patriarhiei Ecumenice într-un monument aparte, în curtea catedralei mitropolitane din Ciudad de México. (F.O.)  Citeşte mai departe;

 
Moldova Creştină 2009-2011