Păcatul trecerii oamenilor la sectari este foarte mare, este un păcat împotriva Duhului Sfant, n-are iertare nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie. De nu se vor întoarce la Biserica Ortodoxă sectarii sunt pierduţi! Biserica este mama noastră ea ne-a născut prin apă şi prin Duh, căci I-a spus Iisus lui Nicodim: “De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh nu va putea intra în împărăţia Cerurilor” (Ioan 3, 5).
Este un eres, o sectă numită “penticostali”, am fost la aceştia la casa lor de rugăciune la Vicovul de Sus, la Straja, că ei ziceau că au dreptul de a boteza cu Duhul Sfant. “Cine v-a spus vouă aşa ceva, de ce atâta mândrie în capul vostru? Căci botezul cu Duhul Sfânt nu se cere la creştini, acesta numai Apostolii l-au avut, care a venit în limbi de foc şi le-a dat Apostolilor putere să vorbească în toate limbile şi să facă minuni şi să învieze morţii. Deci, pentru noi este rânduit botezul cu apă şi cu Duh Sfânt”.
Sectarii sunt ramuri rupte de la Biserica lui Hristos. La Efeseni se spune, că noi suntem Biserica lui Hristos şi mădulare în parte, pe unul l-a pus Dumnezeu Apostol, pe unul prooroc şi altele, fiecare suntem mădulare ale Bisericii, nu că noi suntem Biserica, ci mădularele Bisericii, Biserica Universală este Trupul lui Hristos. Iisus a spus că toată viţa care rămâne în El aduce roadă, iar care nu rămâne în El se taie şi se aruncă în foc.
Prima duminică din Postul Mare este numită Duminica Ortodoxiei. Ea a fost stabilită în anul 843 când, sub împărăteasa bizantină Teodora, s-a pus capăt iconoclasmului (luptei împotriva icoanelor). Atunci s-a hotărât ca în fiecare an prima duminică din post să se numească Duminica Ortodoxiei şi să fie în amintirea acestui moment din istoria bisericii.
Istoria iconoclasmului e lungă, iar apariţia lui e cumva motivată de o serie de abuzuri, dintre care aş aminti practica aristocraţilor de a-şi ţese haine cu imagini sacre. Citeşte mai departe;
Crestinul Ortodox trebuie sa stie ca icoana nu este fotografie. Ea nu portretizeaza trasaturile fizice si nici caracterele psihice ale persoanelor pe care Biserica îi numeste sfinti. Desi manualele de pictura dau vagi indicatii cum trebuie reprezentati anumiti sfinti, nu este absolut necesar ca barba Sfântului Vasile sa fie asa cum el o purta în viata, sau ca Sfântul Antonie sa fie pictat cu statura dreapta sau gârbov. În iconografie totul este simbolistic, nu realist. Asa cum arata numele, iconograful “scrie” icoane, nu le picteaza. Afirmatia ca în iconografie se întrebuinteaza un stil decorativ este gresita, pentru ca icoanele sunt niste teofanii, nu simple decoratii. Ele sunt niste « instantanee » ale divinitatii sau, mai bine zis, sunt Revelatia Chipului lui Dumnezeu în om. Ceea ce este important în iconografie nu este maniera sau arta, ci caracterul teocentric al icoanei. Icoana este un arhetip al misterului Dumnezeirii. Omul duhovnicesc admira într-un peisagiu puterea Duhului Sfânt, datatorul de viata. Citeşte mai departe;
În cuvintele Sfântului Apostol Pavel, credinţa reprezintă „încredinţarea lucrurilor nădăjduite, este dovada lucrurilor nevăzute (Ev. 11,1)”. Astfel, credința creștină nu se prezintă ca o materie de opțiune, o decizie arbitrară a omului de a crede sau nu ceva ce poate exista sau nu. Citeşte mai departe;
În capitolul al 54-lea al Catehismului se vorbește despre a doua poruncă a Domnului Dumnezeu, care ne poruncește astfel:
„Nu-ți face chip cioplit, nici nu închipui chipul celor care sunt în cer, nici al acelora de jos, de pe pământ,nici al acelora ce sunt în apă, sub pământ.
Și nici nu te închina acelora, nici nu le sluji lor, că Eu sunt Domnul Dumnezeul Tău, Dumnezeu îmbăsăotoriu/zelos, Care cert păcatele părinților în feciori până la a patra seminție, în cei ce mă urăsc pe Mine și fac milă până la a mia seminție cu cei care Mă iubesc pe Mine și țin poruncile Mele” [Ieș. 20, 4-6].
Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine [Deuteronomul 5:7]. Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a celor ce sunt sus în cer, sau jos pe pământ, sau în apă şi sub pământ [Deuteronomul 5:8]. Să, nu te închini lor, nici să le slujeşti, căci Eu Domnul Dumnezeul tău sunt Dumnezeu zelos [Deuteronomul 5:9] …
Acum sa o talcuim putin: Partea ce este ‘talcuita’ de catre apostati ca fiind anti-icoane este urmatoarea: Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a celor ce sunt sus în cer, sau jos pe pământ, sau în apă şi sub pământ.
Chipurile cioplite sunt sculpturi dragii mei, nu picturi. Partea cu sus in cer poate fi considerata gresit ca referindu-se la cei din Imparatia lui Dumnezeu (ingerii, sfintii, Sfanta Treime, etc…). Dar jos pe pamant lamureste misterul. Daca ar fi sa rescriem porunca am spune asa: Sa nu-ti faci reprezentare (sculptura, statuie) a celor din aer, de pe pamant, de sub pamant si din apa. Adica in special se refera la vietati, animale. Daca ne gandim si ca demonii traiesc in vazduh … ii putem adauga si pe ei la lista.
Sa ne amintim ca in acea perioada poporul evreu avea o atractie fata de idoli: vitei de aur … Tineti minte si priviti cu atentie. Satanistii nu se inchina icoanelor diavolului sau a altor taratoare. Mereu sunt statui, sculpturi, chipuri cioplite.
Icoana este o poza a cuiva drag Citeşte mai departe;
În cea dintâi Duminică a Marelui Post, care se numeşte Duminica Triumfului Ortodoxiei, Sfânta Biserică prăznuieşte întărirea şi întemeinicirea credinţei ortodoxe, biruinţa asupra numeroşilor eretici osândiţi de cele şapte Sinoade Ecumenice.
Ştiţi că încă din vremurile apostolice au apărut o mulţime de dascăli mincinoşi, al căror număr a tot crescut o dată cu scurgerea veacurilor. S-au ridicat eretici care au strâmbat sfânta credinţă ortodoxă, învăţând mincinos despre Dumnezeirea Domnului nostru Iisus Hristos – şi mulţi au urmat păgânătăţii lor, mulţi au pierit cu moarte veşnică.
Toate acestea au fost prezise de către sfinţii apostoli. Iată ce spune Sfântul Apostol Petru în cea de-a doua Epistolă sobornicească a sa: Dar au fost în popor şi proroci mincinoşi, după cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura eresuri pierzătoare şi, tăgăduind chiar pe Stăpânul Ce i-a răscumpărat, îşi vor aduce sieşi grabnică pieire; şi mulţi se vor lua după învăţăturile lor rătăcite, şi din pricina lor calea adevărului va fi hulită (2 Pt. 2, 1-2). Şi sfântul apostol Pavel îi prevenea pe creştinii din Efes: Ştiu că după plecarea mea vor intra între voi lupi îngrozitori, care nu vor cruţa turma, şi dintre voi înşivă se vor ridica bărbaţi grăind învăţături răstălmăcite, ca să tragă pe ucenici după ei (Fapte 20, 29-30).
Încă de atunci, din vremurile apostolice, au început despărţirile de Biserica lui Hristos – iar Domnul nostru Iisus Hristos a spus cu gura Sa că Biserica trebuie să fie una: Şi va fi o turmă şi un păstor (v. In. 10, 14-16). Şi în rugăciunea Sa arhierească El a strigat către Tatăl Său: Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine, şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una (In. 17, 10-21). Citeşte mai departe;
