Preotia este o misiune si o functiune sacra prezenta in toate religiile si la toate formele de credinta religioase ale pamantului. De la aspectele cele mai primitive ale actului religios, pana la invocatiile cele mai sublime si jertfa nesangeroasa a Fiului lui Dumnezeu. In crestinism, preotul are rol decisiv in toate situatiile si momentele cultului pe care-l reprezinta atat in fata oamenilor cat si in fata puterii divine sau a Dumnezeului respectiv. Fara el nu exista rugaciune, inchinare si jertfa valabila, in fata zeului sau Dumnezeului caruia i se aduc acestea. Imnele religioase sau rugaciunile inaltate de poeti, de filozofi, de sefi de state sau de simpli credinciosi, care nu sunt si preoti, nu au eficienta daca nu sunt rostite de gura preotului sau oferite de inima lui. Ele sunt si raman piese de evlavie personala sau colectiva, dar n-au putere si nu-si ating tinta, fara interventia si lucrarea directa a preotului. Recrutat prin alegere, prin sistemul transmisiunii sacre ereditare, sau dupa alte criterii, preotul a fost totdeauna necesar vietii religioase si spirituale a oamenilor.
Evlavia omeneasca a cautat si va cauta totdeauna pe preot. Pe preot in general, dar cu osebire pe preotul intelept si de inalta tinuta duhovniceasca. Asemenea preoti catalizeaza evlavia credinciosilor si sunt ei insisi creatori si raspanditori de evlavie. Numele multora dintre ei au ramas incrustate in cartile templelor sau ale neamurilor pe care le-au slujit. Preoti de rang inferior sau superior, simpli slujitori de rand sau mari preoti ori arhierei, ei au fost si sunt invaluiti cu multa dragoste si consideratie de inimile calde si recunoscatoare ale inchinatorilor si uneori ale statelor in care unii dintre ei fusesera si conducatori politici ori avusesera rol pe langa acestia, ca la egipteni, romani, daci, etc. Citeste restul articolului »
Nu puţine articole sau scris referindu-se la pericolele Organizaţiei „Martorii lui Iehova”, fapt despre care nu prea multe persoane cunosc adevărul ce ține de această Organizaţie. Mult este de scris despre istoria acestei Organizaţii, despre mulţimea greşalelor, despre traducerea Sfintei Scripturi intitulată „Traducerea Lumii Noi” care conţine, nu multe greşeli, ci foarte multe, încât citind acestă versiune puteţi observa o hulă adevărată în adresa lui Dumnezeu. Deja este cunoscut faptul că arma principală a Organizaţiei sunt broşurile „Turnul de veghe” şi „Treziţi-vă” precum şi alte cărţi editate de Organizaţie, iar cu ajutorul Bibliei Organizaţia îşi susţine învăţătura.
În acest articol țin să redau unele interpretări (explicaţii) ale Organizaţiei asupra anumitor momente din Sfinta Scriptură, şi nu numai. Citeste restul articolului »
Care sunt priorităţile într-o căsătorie creştină? Cum deosebim dragostea pasională de cea spirituală? Ce ştiu şi ce nu ştiu tinerii noştri despre cununie? Preoţii Iulian Raţă şi Teodor Bortă discută aceste probleme la emisiunea „Repere Ortodoxe”.
“Cea mai simplă cale de a afla valoarea Evangheliei după Iuda este de a vedea cine sunt cei care au ţinut-o drept Scriptură. Sfântul Irineu ne arată că au fost nişte destrăbălaţi, un fel de tantrici mascaţi în haină creştină…” (Danion Vasile)
1. Alţii afirmă că Cain provenea fiinţial din Puterea de sus, şi socoteau că Esau, Core, Sodomiţii şi alte asemenea persoane sunt înrudite între ele. Pe acest temei, adaugă ei, ei au fost înfruntaţi de Creator, deşi nici unul dintre ei n-a suferit vreo vătămare. Iar pentru că Sophia obişnuia să lupte şi să-şi însuşească ceea ce-i aparţinea de drept de la dânşii, ei au afirmat că Iuda vânzătorul nu era deloc străin de aceste lucruri, şi că numai el, cunoscând adevărul ca nimeni altul, a împlinit taina trădării; prin el, toate lucrurile, atât pământeşti cât şi cereşti, au fost astfel aruncate în confuzie. Ei dau naştere la o astfel de născocire pe care o numesc Evanghelia după Iuda.
2. Am făcut de asemenea o colecţie de scrieri ale lor prin care ei susţin anularea lucrărilor Hysterei. Mai mult, ei numesc pe această Hysteră creatoarea cerului şi a pământului. Ei susţin încă, ca şi Carpocraţii, că oamenii nu se pot mântui până ce nu vor fi trecut prin toate felurile de experienţe. Un înger, susţin ei, îi însoţeşte în fiecare din lucrările lor păcătoase şi urâcioase, şi-i îndeamnă să se cuteze întru osebite obrăznicii prin care se spurcă pe ei înşişi. Indiferent de natura lucrării lor, ei afirmă că o fac în numele îngerului, zicând aşa: “O, tu, înger, eu mă folosesc de lucrarea ta. O, putere a ta, eu împlinesc lucrarea ta!”. Şi susţin că aceasta este “cunoaşterea desăvârşită”; dar să nu mai zăbovim socotind astfel de lucrări, căci nici nu este potrivit nici să le numim. Citeste restul articolului »
Parlamentarul ΛΑΟΣ Chiriacos Velopoulos solicită guvernului printr-o foarte documentată interpelare adresată în Parlament, să ia măsuri împotriva scientologiei, dar şi a celor 600 de erezii care activează în Grecia.
Ne aflăm în faţa unui fenomen straniu: Mitropoliţii fie evită să vorbească de la amvon împotriva ereziilor, să ne spună la simpozioane ştiinţifice că Biserica Ortodoxă nu este tolerantă faţă de erezie, fie ne spun că trebuie să aruncăm la „gropile de gunoi” pe Sfinţii Părinţi ai Bisericii, care s-au luptat împotriva ereziilor şi pe de altă parte avem parlamentari, aşa cum este dl. Chiriacos Velopoulos (ΛΑΟΣ)care a adresat o interpelare în Parlament şi deconspiră activităţile Scientologiei din insula Mykonos. Parlamentarul deconspiră efectiv Scientologia, subliniind că slujeşte centre de decizii obscure antigreceşti şi s-a dovedit că atrage în reţele internaţionale mii de cetăţeni folosind ocultismul şi satanismul. Consideră Scientologia drept o organizaţie parareligioasă periculoasă şi cheamă guvernul să ia măsuri împotriva ei, dar şi împotriva tuturor ereziilor care astăzi au ajuns la numărul de 600. Citeste restul articolului »
1. Omul și animalele sunt create de Dumnezeu în mod deosebit:
a. Apoi a zis Dumnezeu: “Să mişune apele de vietăţi, fiinţe cu viaţă în ele şi păsări să zboare pe pământ, pe întinsul tăriei cerului!” Şi a fost aşa. A făcut Dumnezeu animalele cele mari din ape şi toate fiinţele vii, care mişună în ape, unde ele se prăsesc după felul lor, şi toate păsările înaripate după felul lor. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi le-a binecuvântat Dumnezeu şi a zis: “Prăsiţi-vă şi vă înmulţiţi şi umpleţi apele mărilor şi păsările să se înmulţească pe pământ! Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a cincea. Apoi a zis Dumnezeu: “Să scoată pământul fiinţe vii, după felul lor: animale, târâtoare şi fiare sălbatice după felul lor”. Şi a fost aşa. A făcut Dumnezeu fiarele sălbatice după felul lor, şi animalele domestice după felul lor, şi toate târâtoarele pământului după felul lor. Şi a văzut Dumnezeu că este bine. Şi a zis Dumnezeu: “Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!” Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: “Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!” (Facere, cap. 1 vers. 20-28). Citeste restul articolului »
De multe ori am scris cuvinte sufleteşti pentru folosul meu și al creștinilor și am crezut că aceste cuvinte pot folosi și la alte persoane care nu prea au vreme să deschidă cărțile și poate nici nu le au la îndemână cărțile potrivite. Știu că în ziua de azi mai toată lumea este grăbită și cărțile cele groase ale Sfinților Părinți stau uitate și rar cine le mai citește. Așa este duhul veacului acesta, așa sunt ocupațiile oamenilor, așa este războiul cel nevăzut, încât lucrul cel duhovnicesc și mai ales citirea cărților Sfinte, nu prea au loc în viața creștinilor din zilele noastre. Și asta nu se întâmplă numai în lumea mirenilor ci și în lumea monahilor care au început să ajusteze viața după moda de azi. Grija celor pământești îi ține încătușați și nu pot să mai afle vreme pentru citirea și cugetarea Scripturilor. Abia au vreme să asculte slujba la biserică și nu toți ci numai unii, însă şi atunci mintea le este împovărată cu grija trupului și necazurile vieții. Pentru îndulcirea sufletului, greu se găsește vreme în veacul nostru, și aceasta ne păgubește mai rău şi mai mult de cât toate. Căci neavâd răgaz a privi mai des către cele cereşti, uităm rostul vieții, slăbim duhovnicește, şi ajungem de multe ori la deznădăjduire, când știm ce fel de făgăduinţă am făcut înaintea lui Dumnezeu şi când vedem că se cheltueşte viața în zadar. Însă cel mai rău e că nu de odată ne dăm seama de irosirea vieții noastre care și așa e destul de scurtă. Citeste restul articolului »
Preotia este o misiune si o functiune sacra prezenta in toate religiile si la toate formele de credinta religioase ale pamantului. De la aspectele cele mai primitive ale actului religios, pana la invocatiile cele mai sublime si jertfa nesangeroasa a Fiului lui Dumnezeu. In crestinism, preotul are rol decisiv in toate situatiile si momentele cultului pe care-l reprezinta atat in fata oamenilor cat si in fata puterii divine sau a Dumnezeului respectiv. Fara el nu exista rugaciune, inchinare si jertfa valabila, in fata zeului sau Dumnezeului caruia i se aduc acestea. Imnele religioase sau rugaciunile inaltate de poeti, de filozofi, de sefi de state sau de simpli credinciosi, care nu sunt si preoti, nu au eficienta daca nu sunt rostite de gura preotului sau oferite de inima lui. Ele sunt si raman piese de evlavie personala sau colectiva, dar n-au putere si nu-si ating tinta, fara interventia si lucrarea directa a preotului. Recrutat prin alegere, prin sistemul transmisiunii sacre ereditare, sau dupa alte criterii, preotul a fost totdeauna necesar vietii religioase si spirituale a oamenilor.
