Moldova Creştină

Mormonii, membrii unei organizatii religioase care a isterizat Statele Unite la sfirsitul secolului trecut, au ajuns si in tara noastra si si-au dezvoltat o “filiala” destul de mare. Religia mormona, care a permis la inceputurile ei bigamia, s-a facut cunoscuta peste tot in lume pentru predilectia membrilor cultului de a inmagazina date despre arborele genealogic al membrilor.

In Romania, adeptii lui Mormon au intrat sub forma Asociatiei religioase Liahona. Desi in toate statele din Europa mormonii au acces la arhive pentru a alcatui aceasta baza de date, la noi ei nu au primit aprobare in ciuda faptului ca ofereau sume importante de bani Ministerului de Interne pentru a realiza aceste copii. Mai mult decit atit, ei au socat, la mijlocul anilor ‘90, opinia publica din tara prin dorinta de a boteza mortii dupa religia mormona. Acest lucru a stirnit numeroase critici din partea bisericilor crestine.

Intentia mormonilor de a fotocopia documentele inaintasilor membrilor lor a fost oprita de autoritatile de la Bucuresti, dar campania lor de recrutare de noi membri a continuat. Aceasta campanie are la baza tinerii misionari care pot fi vazuti de multe ori pe strazile din Bucuresti imbracati in costume impecabile si cu biblia lui Mormon in mina.

Biserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din Ultimele Zile (“Mormonii”)

Biserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din Ultimele Zile, popular numită “mormonă”, este un amestec exotic de învătături si practici neoprotestante si “îmbunătătiri” ale conducătorilor organizatiei, numiti “profeti”. Numărul membrilor este în prezent de aproape 13 milioane, răspânditi în întreaga lume.

Un profet nou

Joseph Smith, întemeietorul sectei, s-a născut într-o familie săracă în perioada marilor treziri religioase din Statele Unite din secolul 19. Tatăl lui avea serioase probleme în a asigura un trai decent pentru familia sa, fiind ocupat mai tot timpul cu căutarea de comori rămase de la vechile triburi de indieni. Mama băiatului era o femeie religioasă si ea a fost cea care i-a dat o educatie în această directie tânărului Joseph.

În regiunea în care locuia familia Smith circulau multe legende despre străvechi triburi de indieni care îsi îngropaseră comorile acolo, si nu putini erau cei care săpau toata ziua după astfel de cufere.

Joseph Smith a crescut într-o atmosferă în care predicile apocaliptice ale predicatorilor ambulanti si legendele despre comori ascunse ocupau un loc central.

În 1820, pe când avea 14 ani, el a pretins că a avut o vedenie în care i-au apărut Dumnezeu Tatăl si Iisus Hristos, care i-au spus că Biserica crestină trebuie restaurată (refăcută). Ulterior, în 1827, Smith a pretins că a primit vizita unui înger, pe când se ruga acasă. Biserica mormonilor tipăreste si distribuie “Mărturia profetului Joseph Smith”, în care este romantată relatarea despre înfiintarea sectei.

Îngerul vizitator i-a poruncit lui Joseph Smith decât să reformeze Biserica. Astfel, el a început să anunte că a primit o misiune specială; primii adepti ai ideilor lui au fost membrii familiei.

Un alt Testament despre un alt Iisus Hristos

Smith pretindea că îngerul i-a indicat locul în care o străveche civilizatie de pe teritoriul Americii îngropase niste cronici referitoare la vremurile de demult. Potrivit relatărilor sale, el a dezgropat vechea scriere, realizată pe plăci de aur, într-o limbă numită de el “egipteana reformată” (inexistentă). Potrivit inspiratiei dată de Dumnezeu, Smith a început traducerea vechii – si totodată noii – Scripturi, intitulată Cartea lui Mormon.

Această falsă Scriptură închipuie istoria unor triburi care ar fi populat continentul american în vremurile străvechi. Astfel, pe vremea regelui Iezechia de la Ierusalim (aprox. 600 î.H.) , evreul Lehi ar fi primit poruncă de la Dumnezeu să conducă un mic grup de oameni într-o aventură maritimă către continentul american.

Ajuns aici, Lehi si ai săi ar fi dat nastere unei civilizatii mărete, care după numai câteva sute de ani s-a împărtit în două tabere rivale. În urma războiului civil, măreata civilizatie decade. (Potrivit mormonilor, actualii amerindieni sunt urmasii acelei civilizatii – de origine evreiască – contrazicând astfel numeroasele dovezi care atestă că amerindienii sunt o populatie de origine mongoloidă, sosită din Asia prin strâmtoarea Behring.)

În timp ce la Ierusalim, Fiul lui Dumnezeu moare răstignit pe Cruce si învie mântuind omenirea, profetii celor de pe continentul american au vedenii despre cele petrecute la Ierusalim.

După înviere, Iisus Hristos se arată si celor de aici, dându-le învătături mult mai complete si mai clare decât cele din Sfânta Scriptură.

Mormon, un profet local, strânge toate relatările istorice si religioase ale poporului săi, le scrie pe o carte din plăci de aur si le îngroapă în pământ pentru 1500 de ani, când vor fi dezgropate de Joseph Smith.

Aceasta este pe scurt povestea Cărtii lui Mormon. Desi Smith a pretins că îngerul i-a interzis să arate cuiva plăcile de aur, ei îsi justifica ideile religioase exclusiv prin închipuita scriptură străveche.

Cartea a fost terminată si publicată în 1830. Tot în 1830 Smith înfiintează “Biserica lui Iisus Hristos”, schimbându-i la scurt timp numele în “Biserica lui Iisus Hristos a Sfintilor din Ultimele Zile”. Primii membri ai noii biserici au fost Oliver Cowdery si însusi Joseph Smith. Acestia s-au botezat unul pe altul si s-au numit lideri ai noii biserici, la porunca aceluiasi trimis al lui Dumnezeu, pe care ei l-au identificat ca fiind Ioan Botezătorul.

În 1842, Smith este initiat în loja masonică, ca numai după o zi să devină Maestru Mason. Această actiune avea să influenteze ulterior toate ritualurile practicate de secta mormonilor.

Pe lângă “Cartea lui Mormon”, secta foloseste si cărtile “Doctrine si legăminte” (138 de revelatii si alte afirmatii apartinând în majoritate lui Joseph Smith) si “Perla de mare pret” (alcătuită în 1842 ca o colectie de scrieri mai mici). Afirmatiile din toate aceste cărti sunt subiect de interpretare si extindere de către liderii sectei, despre care se crede că primesc revelatii si inspiratii suplimentare. În ceea ce priveste Sfânta Scriptură, mormonii cred în ea “doar în măsura în care este tradusă corect” (Articole de credintă nr. 8). Această clauză de exceptie le permite mormonilor să respingă orice pasaj din Biblie care nu corespunde învătăturilor lor.

Învătăturile mormonilor

Ereziile mormonilor sunt pe cât de ciudate, pe atât de blasfemitoare.

Potrivit lor, istoria lumii începe cu un Tată ceresc si o Mamă cerească, ce au mai multi copii. Unul dintre ei, pe nume Elohim, este trimis pe Pământ unde se întrupează sub numele de Adam. Alături de acesta vine, din ceata acelorasi dumnezei, Eva. Cei doi, deveniti astfel primii oameni, primesc poruncă de Sus să nu mănânce dintr-un pom. Satana este cel care o convinge pe Eva să mănânce din pom, deschizându-i astfel mintea că si ei, oamenii, pot deveni dumnezei. Potrivit mormonilor, gestul Evei a reprezentat o cădere în sus, în sensul că ea a fost luminată si a primit astfel revelatia despre posibilitatea accederii la statutul de dumnezeu – un lucru benefic si de dorit.

În urma păcatului săvârsit de primii oameni, în cer are loc un consiliu al dumnezeilor, unde Iisus si fratele său, Lucifer (!!!), se ceartă pe cine va merge să mântuiască lumea. Lucifer este mânat de mândrie si în felul acesta îs pierde harul, devenind un înger rău. El si ceata lui sunt alungati din cer. În urma acestui conflict, cei care au fost de partea lui Lucifer se întrupează pe pământ în oameni cu pielea neagră, aceasta fiind explicatia mormonilor la existenta rasei negre.

Maria, o tânără din poporul Israel, este vizitată de un înger si, în urma relatiilor intime dintre cei doi, se naste Iisus-omul. Ajuns la maturitate, acesta îsi ia trei sotii: Maria, Marta si Maria-Magdalena, fapt ce i-a îndreptătit pe mormoni să practice poligamia până la sfârsitul secolului 19. De altfel, sexualitatea ocupă un rol important în doctrina mormonilor, ea tinând nu numai de omenesc, ci si de lumea cerească, spiritele preexistente ce se întrupează în oameni fiind rodul dragostei nenumăratelor duhuri ceresti!

Iisus este omorât de iudei si, în urma învierii, se ridică la cer, devenind astfel dumnezeu peste planeta Pământ. Celelalte planete din univers, dacă sunt populate de civilizatii, au fiecare dumnezeul lor.

Mormonii învată că fiecare om, dacă trăieste potrivit învătăturii sectei, poate ajunge dumnezeu peste o planetă. Normele de viată ale sectei sunt stabilite de conducători până în cele mai mici detalii, în acest sens existând o lungă listă de NU FACE, care include si consumul de ceai negru sau cafea. Mormonii pun mare accent pe sănătatea trupului, aceasta influentând mântuirea lor. Considerând că consumul anumitor produse le poate influenta discernământul spiritual, mormonii nu se împărtăsesc cu pâine si vin, ci cu pâine si apă.

O învătătură mai putin oficială a sectei, dar sustinută de unii lideri foarte respectati, este aceea că anumite păcate nu pot fi iertate în numele lui Iisus Hristos. Singura sansă de mântuire a omului respectiv este ca acesta să-si verse sângele (să se sinucidă), în speranta că sângele lui va fi primit ca o jertfă si el va fi astfel iertat de Dumnezeu.

Joseph Smith, fondatorul sectei, sustinea că “există anumite păcate atât de grave, încât depăsesc puterea ispăsitoare a lui Hristos. Cei ce comit astfel de păcate, chiar dacă se pocăiesc, nu se vor putea curăti de ele prin sângele lui Hristos. De aceea, singura lor sperantă este să-si verse propriul sânge spre ispăsire, pe cât posibil, spre binele lor” (Doctrinele mântuirii, vol. 1, pag. 135). Potrivit cu această învătătură, Smith a afirmat la un moment dat că el nu l-ar spânzura pe criminal, ci “l-ar împusca sau i-ar tăia capul si ar stropi pământul cu sângele lui, pentru ca aburii să se înalte la Dumnezeu” (Istoria documentară a bisericii, vol. 5, pag. 296). Desi Smith a murit înainte să apuce să transforme această nebunie în lege, urmasii lui au introdus în constitutia statului Utah, unde se află si în ziua de astăzi, prevederea că un condamnat la moarte prin împuscare poate alege să se sinucidă, “asa cum cere legea lui Dumnezeu”. Desi unii lideri mormoni afirmă că aceasta nu este o învătătură oficială a bisericii lor, al zecelea profet al sectei, J. Smith, a declarat că “aceasta este învătătura propovăduită de Joseph Smith iar eu o accept” (ibid., pag. 134). După părerea aceluiasi ereziarh, respectiva idee s-ar regăsi în toate scripturile mormone si chiar si în Sfânta Scriptură (ibid., pag. 135).

O altă adaptare a “voii lui Dumnezeu” la conditiile de pe teren a fost legată de interdictia mormonilor de a bea Coca-Cola. In fata acestui refuz, firma Coca-Cola a amenintat statul Utah, mare producător de zahăr, că va cumpăra zahăr din alte surse. Prompt, Profetul mormon a primit înstiintare de la Dumnezeu că a bea Coca-Cola nu este păcat.

Fiecare mormon îsi face un titlu de cinste din identificarea strămosilor, mergând înapoi în timp cât se poate de mult. Învătând botezul pentru morti, în scopul includerii acestora post-mortem în secta lor, mormonii se botează repetat, pentru fiecare strămos identificat în arborele genealogic al familiei.

Mormonii au săli de adunare în care se strâng duminică de duminică. În afară de acestea există si temple în care se oficiază diferite ceremonii religioase de inspiratie masonică (satanică), folosind o multime de simboluri, jurăminte si gesturi din arsenalul francmasoneriei.

Una dintre aceste ceremonii este “legarea căsătoriilor pentru vesnicie”. Cei doi soti se prezintă în fata unui prezbiter care, în urma invocării puterilor ceresti (?), îi declară pe cei doi căsătoriti si în viata de după moarte. Aceasta bizarerie îl duce pe un nemormon cu gândul la cuvintele Mântuitorului din Sfânta Scriptură, potrivit cărora în Cer nu există căsătorii. Pentru mormoni însă, respectiva învătătură este cât se poate de normală, ea fiind promovată de Cartea lui Mormon care are întâietate fată de Biblie.

Comparatie între învătătura crestină si ereziile mormone

1. Sfânta Scriptură învată că există un singur Dumnezeu si că în afara de El nu mai exista altul (Deut. 6:4; Isaia 43:10,11; 44:6,8; 45:21,22; 46:9; Marcu 12:29-34). În contrast, mormonii sustin că există mai multi dumnezei (Cartea lui Avraam 4:3), si că noi, la rândul nostru, putem deveni dumnezei într-o împărătie cerească. De asemenea, mormonii învată că cei ce ating dumnezeirea vor avea copii spirituali, care li se vor ruga si închina acestora.

2. Sfânta Scriptură învată că Dumnezeu este duh (Ioan 4:24; 1 Tim. 6:15,16), că nu este un om (Numeri 23:19; Osea 11:9; Romani 1:22,23) si că a existat dintotdeauna ca Dumnezeu – omnipotent, omniprezent si omniscient (Psalmii 90:2, 139:7-10; Apocalipsa 19:6; Maleahi 3:6). În contrast, mormonii învată că Dumnezeu a fost cândva om ca noi, care a progresat ajungând dumnezeu, având acum un trup de carne si oase. Mormonii învată că însusi Dumnezeu are un tata si un străbunic, si asa până la infinit.

3. Sfânta Scriptură învată că Iisus este singurul Fiu al lui Dumnezeu, că a existat dintotdeauna, că este vesnic asemenea Tatălui si egal cu acesta (Ioan 1:1,14; 10:30; Coloseni 2:9). Desi nu era cu nimic mai prejos decât Dumnezeu, Iisus s-a făcut trup pentru mântuirea omenirii. Întruparea Lui a avut loc în chip minunat de la Sfântul Duh, prin nasterea dintr-o fecioară (Mat.1:18-23; Luca 1:34,25). În contrast, mormonii învată că Iisus Hristos este fratele nostru mai mare care a ajuns progresiv la dumnezeire după a fost mai întâi procreat, ca un copil spiritual, de către Tatăl ceresc si o mamă cerească si apoi, conceput fizic (trupeste) de către Tatăl ceresc si o mama pământeană.

4. Sfânta Scriptură învată că Sfântul Duh este Dumnezeu si că este omniprezent (1 Regi 8:27; Psalm 139:7-10; Ieremia 23:34; Fapte 5:3,4). În contrast, mormonii învată că Sfântul Duh este un duh sub forma unui om si că doar influenta lui este prezenta pretutindeni.

5. Sfânta Scriptură învată că Tatăl, Fiul si Sfântul Duh nu sunt Dumnezei diferiti, separati, ci doar persoane ale Sfintei Treimi. În Noul Testament, Fiul, Sfântul Duh si Tatăl sunt indentificati separati, ca Dumnezeu, si fiecare în parte este arătat lucrând ca Dumnezeu (Fiul: Marcu 2:5-12; Ioan 20:28; Filip.2:10,11; Sfântul Duh: Fapte 5:3,4; 2Cor.3:17,18; 13:14). Totusi, Scriptura învată că acestia trei sunt un singur Dumnezeu. In contrast, mormonii învată că Tatăl, Fiul si Sfântul Duh sunt trei Dumnezei diferiti.

6. Sfânta Scriptură învată că omul a căzut în păcat si că aceasta cădere a fost un mare rău, prin care păcatul a pătruns în lume aducând condamnare si moarte tuturor oamenilor. Astfel, noi ne nastem având o natura păcătoasă si vom fi judecati pentru păcatele pe care le săvârsim (Ezechiel 18:1-20; Romani 5:12-21). In contrast, mormonii învată că păcatul lui Adam a fost un pas necesar în planul vietii si o mare binecuvântare pentru noi toti.

7. Sfânta Scriptură învată că Biserica a fost întemeiata odată pentru totdeauna de către Iisus Hristos si că niciodată nu a dispărut si nu va dispărea de pe pământ (Matei 16:18; Ioan 17:11; 1 Cor.3:11). În contrast, mormonii învată, asemenea tuturor neoprotestantilor, că la scurt timp de la moartea Apostolilor Biserica lui Hristos a căzut într-o apostazie generală, “cu exceptia acelora care au ajuns la cunostinta evangheliei restaurate” a sectei mormone.

Aspecte organizatorice

La moartea lui Smith în 1844, omorât împreună cu fratele lui de către o gloată revoltată de intrigile economice si politice puse la cale de mormoni, fiul cel mare al lui Smith avea numai 11 ani si era prea tânăr pentru a prelua conducerea sectei. Atunci s-au ivit mai multi pretendenti la succesiune, iar unii dintre ei au format grupuri care ulterior s-au desprins din secta condusă, după Smith, de Brigham Young. Dintre cele aproximativ 20 de grupuri dizidente rezultate, cel mai mare grup este “Comunitatea lui Hristos” (numită initial “Biserica Reorganizată a Sfintilor din Ultimele Zile”), structură organizată oficial în 1860 când fiul cel mare al lui Smith, Joseph Smith III, major acum, a decis preluarea conducerii acestui grup. Această dizidentă a respins practicile poligamice si alte inovatii teologice ale sectei principale, si număra la sfârsitul anilor 1990 aproximativ 250.000 membri în întreaga lume.

Până la sfârsitul secolului 19 mormonii au practicat poligamia. Al doilea “profet” al sectei, după omorârea lui Smith de către o gloată revoltată de practicile poligamice ale mormonilor, a fost Brigham Young. De-a lungul vietii, acesta a avut 27 de neveste de la care a primit 56 de copii. Alungati din estul Statelor Unite din cauza practicilor lor, mormonii au fost condusi de Young într-o lungă pribegie până în zona Marelui Lac Sărat, unde au întemeiat orasul Salt Lake City si ulterior Statul Utah.

Spre sfârsitul secolului 19, primirea statului Utah în confederatia Statelor Unite ale Americii era blocată din cauza legislatiei locale care permitea poligamia. În fata acestui blocaj diplomatic, Profetul a primit o revelatie de la Dumnezeu privind abandonarea acestei practici. Astăzi poligamia încă este practicată de un număr restrâns de persoane care se declară mormoni, însă nu sunt recunoscuti oficial ca membri.

Mormonii sunt obligati să doneze sectei zece la sută din veniturile lor lunare. Potrivit datelor oficiale, secta mormonilor este un gigant financiar, dispunând de proprietăti pe toate continentele si vehiculând sume uriase de bani în scopuri de profit si propagandistice.

Toti tinerii mormoni în vârsta de 21 de ani, fete sau băieti, efectuează un stagiu de 2 ani de misionarism într-o tară stabilită de Profet. Ei sunt usor de recunoscut pe străzi după îmbrăcămintea identică (cămasa albă si pantaloni negri pentru băieti si cămasă si fustă lungă pentru fete, la care se adăugă un ecuson negru cu numele misionarului). Toti băietii devin prezbiteri la vârsta de 21 de ani. Multi dintre ei, plecati pentru stagiul de misionarism, nici nu au citit Biblia, Cartea lui Mormon fiind cea cu adevărat importantă pentru ei. În ciuda nenumăratelor modificări ale textului initial, conducătorii sectei consideră Cartea lui Mormon ca fiind mult mai valoroasă decât Biblia. Ezra Taft Benson, un Profet din trecut al sectei, afirma: “Alături de Duhul Domnului, Cartea lui Mormon este unicul mare instrument pe care ni l-a dat Dumnezeu pentru a converti lumea”. În acelasi articol este citat apostolul mormon Bruce McConkie: “Vor fi mai multi oameni mântuiti în împărătia lui Dumnezeu, de zeci de mii de ori mai multi datorită Cărtii lui Mormon decât datorită Bibliei” (The Ensign, pag. 7, noiembrie 1984).

Această sectă a pătruns si în România după lovitura de stat din 1989. Potrivit estimărilor proprii, secta are în România aproximativ 2.000 de aderenti. Misionarii refuză să vorbească cu cei neinitiati despre învătăturile lor, explicând că acestea necesită o pregătire prealabilă pentru întelegerea lor.

din Odaia de Sus