Hristos răstignit pe cruce sau pe stâlp? Argumente împotriva Martorilor lui Iehova
Am fost rugat să răspund la întrebarea dacă ideea susţinută de “Martorii lui Iehova”, precum că Hristos a fost răstignit pe un stâlp şi nu pe cruce, are vreun fundament. Care ar fi argumentele noastre, ale ortodocşilor, în combaterea acestor păreri sectare greşite?
Nu am găsit pe net (şi nici chiar prin cărţi) un răspuns pertinent la această întrebare, de aceea, am făcut efortul de a răspunde personal. Am scris în grabă, dar răspunsul poate fi dezvoltat de cei care se ocupă în mod special de Sectologie.
Menţionez că am citit cu atenţie argumentele iehoviştilor cu privire la acest subiect şi le-am găsit studpide şi lipsite de consistenţă, inclusiv cele cu trimitere la Justus Lipsius (sec. 16-17 – !) din care iehoviştii citează o singură pagină, ignorându-le pe toate celelalte. În general, toate acuzaţiile lor sunt nefondate şi neargumentate. Iar acum să trecem la argumentele noastre:
1. Problematica
Această idee, a pironirii pe stâlp, nu pe cruce (a lui Hristos), apare chiar în rândul iehoviştilor abia în anii 30 ai secolului XX. Până atunci ea nu a fost cunoscută şi nici astăzi nu mai este cunosctută de alţi neo-protestanţi. E de la sine înţeles că tatăl lor, diavolul, nu iubeşte acest semn, de aceea le-a băgat în gând o astfel de prostie. Iar acum să ne lămurim puţin în imagini, ca mai departe să ne fie uşor de discutat.
Martorii lui Iehova spun că Hristos a fost răstignit aşa:
iar toţi ceilalţi creştini şi chiar necreştini, spun că Hristos a fost răstignit aşa:
2. Terminologia
Textul grecesc, atunci când se referă la obiectul pe care a fost răstignit Hristos, foloseşte termenul σταυρος.
Prin acest termen, dicţionarele înţeleg uneori un “stâlp sau bârnă de lemn” (şi iehoviştii văd doar acest sens, din antichitatea îndepărtată), dar de cele mai multe ori, prin σταυρος se înţelege “instrument de tortură în formă de T” sau poate t, adică cu partea de sus alungită.
Anume cu al doilea (care de fapt a devenit primul) sens, termenul este folosit în Noul Testament, dar şi la Diodor din Sicilia (sec. I în. Hr.), la Plutarh (sec. I. d. Hr) şi Lucian (sec. II d. Hr.). Deci în perioada elenistică, după sec. III în. Hr., aşa cum recunosc şi unii iehovişti, stavros avea sensul de cruce şi nu pe cel de stâlp.
Vom demonstra mai jos că în NT, prin stavros se înţelege Crucea în felul în care o ştim cu toţii, dar la moment trebuie să mai precizăm că în NT, cuvântul are două sensuri:
- literar: cruce sau lemnul crucii (de 13 ori); şi
- spiritual: suferinţă, moarte, jertfă (de 15 ori).
Pentru noţiunea de stâlp, limba greacă are un alt cuvânt: στυλος (= stâlp, coloană) şi el se regăseşte de 4 ori şi în NT (Gal 2:9; I Tim. 3:15; Apocalipsă 3;12 şi 10:1). Pentru “cruce”, limba greacă nu are un alt cuvânt decât “stavros”.
Mai precizăm că iehoviştii deseori speculează cu textele de la Deuteronom 21:22-23 (tradus la noi greşit) şi mai ales de la Galateni 3:13, unde se vorbeşte despre “răstignirea pe lemn (επι ξυλου)”. Precizăm că în limba greacă cuvântul ξυλος se referă la “esenţa lemnului” (deci putem înţelege şi cruce) şi nu la un trunchi de lemn sau la un copac, căci pentru aceasta limba greacă are cuvântul δενδρον.
Deci terminologic lucrurile sunt clare: Hristos a fost răstignit pe o cruce de lemn.
3. Argumente biblice
Sunt foarte importante două versete. Ca să le înţelegeţi, uitaţi-vă la imaginea iehovistă cu “răstignirea”, dar şi la cea autentică (ortodoxă):
- Matei 27:37 - Şi deasupra capului au pus vina Lui scrisă: “Acesta este Iisus, regele iudeilor”.
a) La iehovişti inscripţia nu e pusă deasupra capului, ci deasupra mâinilor, iar Biblia şi evanghelistul Matei nu putea face o greală logică atât de evidentă;
b) Punerea inscipţiei arată că exista o parte prelungită în sus a Crucii, unde putea fi pusă această inscripţie destul de consistentă (pt că era în 3 limbi).
- Ioan 20:25 - Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el [Toma] le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor (ηλων – plural), şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.
Textul arată foarte clar că în mâinile lui Hristos au fost bătute mai multe (mai exact – 2) cuie, şi Ap. Toma ştia bine acest lucru. E şi logic ca la pironirea pe stâlp să se pună un singut cui (cum au şi reprezentat iehoviştii), dar o astfel de idee este contrazisă de Scriptură.
4. Argumente arheologice
Toate vechile reprezentări creştine, nu doar începând cu sec. IV sau chiar III, cum greşit acuză iehoviştii, înfăţişează Crucea exact aşa cum o ştim noi şi cum de facto a fost răstignit Hristos. Pentru a fi mai credibil, eu voi aduce 2 argumente arheologico-ştiinţifice chiar din sec. I, dintre care unul a fost descoperit şi cercetat de evrei, nu de creştini.
A) În 1968, pe când evreii făceau un drum în localitatea Givat Ha-Mitar (Nordul Ierusalimului /Palestina), buldozerul a descoperit un mormânt în care era pus un tânăr răstignit, pe nume Yohohanan (24-28 de ani). Din cauza că capetele cuielor s-au îndoit, el nu a putut fi dat jos de pe cruce, şi fiind probabil şi grăbiţi, iar trupul într-o fază avansată de descompunere, el a fost înmormântat cu tot cu cruce. Oamenii de ştiinţă spun că acesta a fost unul din evreii care au încercat să apere Ierusalimul de romani în anii 69-71 d. Hr. şi a fost răstignit de aceştia. În orice caz, scheletul şi crucea sunt din sec. I al erei creştine. Detalii despre această descoperire găsiţi aici, la cap.20.
B) Se ştie că în anul 79 d. Hr a avut loc o mare erupţie a vulcanului Vezuviu. Acesta a acoperit oraşul Pompei din apropiere. Abia în sec. 19, dar mai ales 20, acolo s-au făcut săpături care au descoperit oraşul acoperit de lavă. Printre altele, s-a descoperit şi o casă care probabil a servit ca biserică. Este foarte probabil ca acolo să fi slujit chiar Apostolii Petru şi Pavel. Printre simbolurile creştine descoperite pe pereţii de acolo s-a găsit şi Crucea, aşa cum o ştim noi. Este cea mai veche reprezentare a Crucii cunoscută până acum. Începând cu secolul II, mărturiile de acest fel sunt şi mai multe şi mai evidente.
5. Argumente istorice
Izvoarele din primele veacuri vorbesc despre răstignirea pe Cruce (în formă de T, uneori cu braţul superior prelungit, aşa cum a fost la Hristos). Avem mărturii în Epistola lui Barnaba, cap. 12 (care o vreme era inclusă în canonul biblic), unde chiar se face comparaţie cu textul de la Facere 48 unde Iacov binecuvântează cruciş pe Efrem şi Manasi, dar şi multe alte scrieri (Iustin Martirul şi Filosoful, Irineu de Lyon, Origen, Tertulian ş.a.).
O altă dovadă importantă este faptul că, încă mult timp după răstignirea lui Hristos, creştinii vedeau cu ochii lor pe ce fel de cruci răstignesc romanii, mai ales că chiar mulţi dintre creştini au fost răstigniţi pe astfel de cruci.
6. (În final) două întrebări retorice către iehovişti:
- Ce trebuie să luăm şi să ducem noi, conform textului de la Matei 16:24 – crucea sau stâlpul?
- Ce semn al Fiului Omului se va arăta pe cer (cf. Matei 24:30) – crucea sau stâlpul?
____________
Discuţii şi detalii la acest subiect găsiţi pe forumul nostru.
Acolo veţi găsi mai multe imagini cu dovezi arheologice, inclusiv pagini scanate din cartea lui Just Lipsius, la care adesea fac referire iehoviştii.
sursa: www.ierompetru.wordpress.com
Stimate domn: Elucubratiile dvs.nu au a face cu realitatea.Sunt prezumtii…Va pun o intrebare:cultul crucii a fost introdus ca practica in biserica NUMAI la anul 787,la al VII lea Conciliu ecumenic de la Niceea.De ce doar atunci??
Pt.ca,stimate domn,cultul crucii este idolatrie,ca orice inchinare in fata unui obiect.Apoi,NU AVETI BAZA BIBLICA!! CRUCE nu exista in limba greaca!! STAUROSZ inseamna lemn,stalp si nu cruce!!
Similitudinile facute de scrierile ortodoxe cu pomul vietii din Eden ori cu toiagul lui Moise,sunt ridicole!!
Crucea era folosita de paganii din multe popoare drept obiect cultic,dar nu de crestini!! Povestea cu orasul Pompei este demna de
1001 de nopti…Aduceti argumente biblice,nu astfel de “trageri la tema” infantiliste…
Pe ce a fost rastignit Isus??Pe STAUROSZ!! Nu scrie cum arata acel staurosz si,pe cale de consecinta,noi nu avem a face speculatii.
Un pagan,mare ucigas de felul lui si bagator in ale bisericii,care se numea Constantin a fost cel care a fortat introducerea crucii in inchinare,pretextand un vis al sau…dar conceptul a “prins” 4 secole si ceva mai tarziu…Asa ca lasati fantasmagoriile pt.diletanti…
Dragi iehovişti. Sunteţi invitaţi pe http://www.forum.teologie.net
Acolo veţi primi toate răspunsurile. Acesta este blog, nu forum…
Deci,nu trebuie sa comentam??Adica dvs.spuneti ce doriti si noi sa tacem??? Sa nu ne prezentam pozitia?? De ce nu vreti sa dialogam??
Nu credeti ca ar fi cea mai buna solutie?Pai am vazut ” leave a reply” si dupa cata engleza stiu eu,era o invitatie la comentarii.Sau
trebuie sa comenteze numai cei care sunt de acord cu ceea ce spuneti dvs.?? Inca nu a sosit momentul… Insa,desigur ca voi respecta dorinta dvs.Va cer numai ca,pt.a nu se mai intampla asa ceva,sa faceti o mentiune clara:INTERZIS PENTRU MARTORII LUI IEHOVA!!
Cu bine.
Acolo,pe forum e o problema: va rezervati dreptul de A STERGE, A MODIFICA (????) ORICE COMENTARIU,ORICAND DORITI.
Pardon,scuzati.Asa puteti sa transformati comentariul meu in ce doriti dvs.ori,daca nu va convine ceva,sa-mi stergeti comentariul ad integrum.Aceasta nu numai daca eu nu respect regulamentul.
Aveti subiecte interesante pe forum.Pacat ca nu ati realizat si un
mijloc adecvat si corect pt.discutii absolut libere.Sigur,discutii teologice,de analize pe texte biblice,despre semantica si sintaxa
Bibliei,despre profetii,pilde si naratiuni.Dar cand dvs.va rezervati dreptul de a trunchia,a sterge sau a modifica parerile mele,eu nu doresc sa dialoghez in atare conditii.Daca renuntati la aceasta masura,adica daca masura stergerii comentariilor va fi conditionata exclusiv de nerespectarea regulamentului,sunt onorat sa va fiu un umil partener de dialog,de pe pozitia teologica a martorilor lui Iehova.Sa auzim numai de bine!
Din punctul meu de vedere,Martorii lui Iehova sustin unele lucruri care se contrazuc cu Scriptura.In Biblie scrie clar k Iisus a fost rastihnit pe o CRUCE.Si stim foarte clar k diavolul se teme de acest semn… Am o colega in clasa care este Martora si este foarte retrasa.Ea sustine k religia ei este cea adevarata…ba chiar este sigura de asta…Nu pot sa-mi inchipui ce este in capul lor…Sustin k Iehova este numele lui Dumnezeu…Biblia nu spune nimic despre asta…De ce ar avea Dumnezeu nevoie de un nume?El este Atotputernic,este unic.Evreii il numeau Iahve,dar asta nu inseamna k asa il cheama pe Dumnezeu…De ce in rugaciunea Tatal nostru,Iisus nu spune:Tatal nostru,Iahve?Sunt niste aberatii…Dumnezeu sa va lumineze si sa va ajute sa nu cadeti in plasa lor,caci spune Dumnezeu:”Vor veni multi prooroci mincinosi”
Draga Adelina,apreciez preocuparea ta pt,Biblie.Insa,cu unele afirmatii nu sunt de acord.De exemplu,stiu ca in Biblia ta scrie CRUCE,insa este o traducere gresita a termenului STAUROSZ din limba greaca.Staurosz inseamna lemn,stalp.Cuvantul cruce provine din limba latina (crux).In limba greaca,in care a fost scris Noul Testament nici nu exista un cuvant care sa insemne cruce.
Apoi,despre Numele lui Dumnezeu,sa vedem ce spune Biblia:
-evreii aveau obligatia sa cheme Numele lui Dumnezeu:Ioel 2:32
-crestinii au de asemenea aceasta obligatie,Pavel citatdu-l pe Ioel in aceasta privinta:Romani 10:13.
-in Tatal nostru tu spui:sfintesca-se Numele Tau.Al cui?Al Tatalui.Pai daca Tatal nu ar avea un Nume,ar insemna ca noi ori de cate ori spunem aceasta rugaciune am minti,Adelina.Dar nu este asa.Nu numai ca are un Nume,dar acesta trebuie sfintit,Adelina.Iar Isus a spus: Tata,am facut cunoscut Numele Tau celor pe care tu mi i-ai dat.
-in bibliile ortodoxe mai vechi,Numele Iehova,sub aceasta forma,era scris peste tot in Vechiul Testament,de peste 5000 de ori,Adelina: Ex.Santa Scriptura de la 1874 si Traducerea Gala Galaction,prima editie.Ulterior,traducatorii ortodocsi au scos Numele Iehova,inlocuindu-l cu Domnul.In Editia JUBILIARA DIN ANUL 2002,SCOASA SUB INGRIJIREA PATRIARHULUI TEOCTIST,INTR-O NOTA MARGINALA INSA,SCRIE DESPRE” CELEBRA TETRAGRAMA” SI DESPRE CELE DOUA VARIANTE ALE NUMELUI LUI DUMNEZEU,IAHWE SI IEHOVA.
-daca tu ai cunostinte de limba ebraica,eu pot sa-ti arat ca forma Iehova,nu numai ca este cea mai raspandita pt.pronuntarea Numelui lui Dumnezeu,dar este mai corecta decat Iahwe.Eminescu insusi,un ateu,a scris: eu nu cred nici in Iehova.De ce,Adelina?Pt.ca ,in sec.al XIX lea,in toate Bibliile in limba romana scria Iehova.
Asadar,primeste un sfat de la un om mai batran: nu te grabi cu acuzatiile si cu concluziile.Nu observi ca autorul articolului nu vrea sa polemizeze cu mine?Nu te intrebi de ce?
Ca au venit deja multi prooroci mincinosi,ai dreptate,Adelina.Numai ca nu suntem noi aceia…
Cand in rugaciune spunem “Sfinteasca-se numele Tau” nu ne referim la un nume propriu-zis,ci pur si simplu la persoana lui Dumnezeu…Este ca si cum ai zice ca eu “vorbesc in numele tau”.Si oricum nu cred ca este atat de important numele lui Dumnezeu…El nu are nevoie de un nume…EL este Dumnezeu si atat.Si in primul rand,daca voi sustineti ca aveti adevarata religie,de ce Dumnezeu ne ajuta si pe noi,ortodocsii?…Ortodoxismul a fost dintotdeauna si a ramas neschimbat(fata de catolici,care au schimbat anumite lucruri)…Eu cand ma rog la Dumnezeu nu-i zic niciun nume si totusi ma ajuta DE FIECARE DATA!!Iar daca il iubiti pe Dumnezeu,ar trebui sa-l iubiti si pe Fiul Lui,si pe Duhul Sfant…Si sa va rugati Fiului!Iar despre Cruce,toate religiile recunosc ca Hristos a fost rastihnit pe o Cruce…ce mai conteaza traducerea,din moment ce Biblia spune despre cruce???Nu toata lumea stie limba greaca…Domnul meu profesor de religie a fost la muntele Athos si ne-a zis foarte clar ca Iisus a fost rastihnit pe o Cruce…La Ierusalim,la fel…Semnul Crucii este sfant si sfant va ramane…Eu mereu dupa ce ma rog imi fac semnul crucii si imi merge foarte bine!!Crucea si icoanele sunt lucruri sfinte,de care diavolul se sperie!!
Apropo….ce Evanghelie propovaduiti voi?
Ce are a face muntele Athos cu rastignirea lui Isus?Muntele este in Grecia ,in Europa,iar Izraelul este in Asia Mica…
Dumnezeu are un Nume sfant,Adelina.Si daca-l are,inseamna ca este important….In Bibliile ortodoxe din secolul trecut se gaseste acest Nume(Iehova) de peste 5000 de ori…In Editia Jubiliara -2002 a Bibliei,scrisa sub ingriirea patriarhului Teoctist,intr-o nota de subsol,gasesti explicatii despre Tetragrama si cele doua variante de citire,Iahwe si Iehova,Adelina.
Iar Adelina,daca noi spunem in rugaciune sa se sfinteasca Numele lui Dumnezeu,inseamna ca este important…atat de important,incat apostolul Pavel,citandu-l pe profetul Ioel ne spune ca ORICINE CHEAMA acest Nume va fi mantuit,Adelina.Deci,daca nu-l chemam,nici nu vom fi mantuiti…Oare conteaza mai mult faptul ca majoritatea religiilor spun ceva sau conteaza adevarul??Daca in limba greaca nu exista acest cuvant(cruce),nu trebuia sa existe nici in Biblie,Adelina.Si intreaba-l te rog pe domnul profesor de religie din ce an s-a introdus in biserica inchinarea la cruce…Noi propovaduim Evanghelia Imparatiei sau vestea buna (evanghelie inseamna veste buna) a Regatului in care Rege este Christos,Adelina.
Sigur ca oamenii spun multe.Insa,in materie de credinta,conteaza numai ce scrie in Biblie,Adelina.Citeste cu atentie si fara prejudecati Biblia si nu vei regreta.
Apostolii au spus sa se propovaduiasca DOAR EVANGHELIA LUI HRISTOS.Primul care a spus asta a fost apostolul Pavel!!!
cred ca sunt marturii deajunse care arata cat de mult se anseala martorii.
Instrumentul folosit pentru a–l omorî pe Isus este menţionat în pasaje biblice cum sînt cele din Matei 27:32 şi 40. Aici cuvîntul grecesc stauròs este tradus în diferite versiuni biblice româneşti prin „cruce“. Dar ce însemna stauròs în secolul I, cînd au fost redactate Scripturile greceşti? În An Expository Dictionary of New Testament Words, W.E. Vine, autorul lui, spune: „STAURÒS (. . .) înseamnă, în primul rînd, un par sau stîlp vertical. Pe acesta răufăcătorii erau executaţi prin ţintuire. Atît, substantivul [stauròs] cît şi verbul stauroō — a fixa pe un stîlp sau par —, se deosebesc, la origine, de forma ecleziastică a crucii formată din două bîrne. Forma acesteia din urmă îşi are originea în Caldeea şi a fost folosită ca simbol al zeului Tamuz [sub forma misticului Tau, iniţiala numelui său] în ţara aceea şi în ţările vecine, inclusiv Egiptul.“
5 W.E. Vine spune în continuare: „Spre mijlocul secolului al III–lea e.n. bisericile fie s–au îndepărtat de anumite doctrine ale credinţei creştine, fie le–au denaturat. Pentru a spori prestigiul sistemului ecleziastic apostat, au fost primiţi în biserici păgînii, însă fără o convertire prin credinţă, ci permiţîndu–li–se să–şi păstreze însemnele şi simbolurile păgîne. Astfel, Tau sau T a fost adoptată sub forma ei cea mai răspîndită, adică cu bîrna transversală coborîtă, ca să reprezinte crucea lui Cristos.“
6 În The Companion Bible, sub titlul „Crucea şi crucificarea“, se spune: „Cuvîntul englezesc ’cross‘ [cruce] este o traducere a cuvîntului latinesc crux; dar cuvîntul grecesc stauròs nu mai înseamnă crux, aşa cum cuvîntul «băţ» nu înseamnă «cîrjă». Homer foloseşte cuvîntul stauròs cu privire la un par sau stîlp obişnuit, adică o singură bîrnă. De fapt acesta este sensul şi întrebuinţarea cuvîntului respectiv la toţi clasicii greci. El nu apare nicăieri cu sensul de două bîrne suprapuse transversal (. . .) Nu există nici un cuvînt în textul grecesc din N[oul] T[estament] care măcar să sugereze două bîrne.“
7 În Biblie este folosit încă un cuvînt, xylon, care se referă la obiectul pe care a murit Isus. Acest cuvînt ne ajută să dovedim că stauròs era un stîlp vertical fără bară transversală. La fel se afirmă şi în The Companion Bible: „Cuvîntul [xylon] (. . .) desemnează, în general, un buştean tăiat sau un par, folosit drept combustibil sau într–un alt scop. (. . .) Întrucît acest din urmă cuvînt [xylon] este folosit în locul primului, stauròs, reiese că sensul unuia este identic cu al celuilalt. (. . .) De aici şi folosirea cuvîntului [xylon] (. . .) în legătură cu modul în care a murit Domnul nostru, şi redarea lui prin «copac» în Fapte 5:30; 10:39; 13:29; Galateni 3:13; 1 Petru 2:24 [King James Version].“
8 În lucrarea franceză Dictionnaire Encyclopédique Universel se spune astfel: „De multă vreme credem că crucea, considerată ca simbol religios, le–a fost specifică creştinilor. Dar nu aşa stau lucrurile.“ În cartea Dual Heritage—The Bible and the British Museum găsim următoarea explicaţie: „Faptul că în textul grecesc din Noul Testament nu există cuvîntul «cruce» ar putea să–i şocheze pe unii. Cuvîntul tradus prin «cruce» este întotdeauna cuvîntul grecesc [stauròs] care înseamnă «stîlp» sau «par vertical». Crucea nu a fost iniţial un simbol creştin, ci provine din Egipt şi de la Constantin.“ De asemenea, în New Catholic Encyclopedia se afirmă: „Reprezentarea morţii lui Cristos ca răscumpărător pe Golgota nu apare în arta simbolistică a primelor secole de creştinism. Influenţaţi de interzicerea imaginilor cioplite, consemnată în Vechiul Testament, primii creştini nu au vrut să înfăţişeze nici măcar instrumentul [care a cauzat moartea] Domnului. (. . .) Crucea a început să fie reprezentată în timpul lui Constantin.“
tmpitilor prosti
dracilor
ma dracilor