Cuvântul “erezie” provine de la grecescul αιρεσις – hairesis, care înseamnă “alegere”, sau “sciziune”,adica o rupere de intreg , de trupul Bisericii celei adevărate.
” Este un Domn, o credinţă, un botez. “(Efeseni 4,5)
Inca din primele secole, din necesitate, Biserica a fost fortată să se confrunte cu aceste erezii ,prin a proclama ortodoxia. Aceste apucaturi, au fost condamnare chiar de Sf Apostoli, era necesar pentru Biserică sa stabileasca ce era şi ce nu, conform cu invatatura Mantuitorului Hristos.
Cei care promovau o spiritualitate dezechilibrata, in general toti ereticii care s-au perindat pe parcursul celor doua milenii de crestinism: iudaizantii, iudeo-gnosticii, maniheii, montanistii, milenistii, antitrinitarii, arienii, macedonienii, nestorienii, donatistii, pelagienii si ceilalti eretici, cei care nu reuseau sa puna armonie intre doctrina si evlavie, ajungand la manifestari religioase aberante, erau numiti ERETICI.
”De omul eretic (αἱρετικὸν), dupa intaia si a doua mustrare, departeaza-te, Stiind ca unul ca acesta s-a abatut si a cazut in pacat, fiind singur de sine osandit.” (Tit 3.10-11)
În cadrul crestinismului, preocuparea pentru eliminarea ereziilor s-a manifestat înca de la început, citim în Apocalipsa de secta Nicolaitilor sau de cea a Isabelei, în timpul Sfântului Ioan evanghelistul.
De asemeni Mântuitorul în evanghelii si Apostolii în epistole, fac referiri la “hristosi” mincinosi, erezii si eretici.
“Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori. “(Matei 7,15).
Apostolul Petru isi exprima ingrijorarea fata de procesul de infiltrare a ereziilor,avertizand ca vor provoca “pieirea” atat celor care le lanseaza pe “piata”, cat si celor care se lasa inselati:
“Dar au fost în popor si prooroci mincinosi, dupa cum si între voi vor fi învatatori mincinosi, care vor strecura eresuri ( αἱρέσεις ) pierzatoare. Si multi se vor lua dupa învataturile lor ratacite si, din pricina lor, calea adevarului va fi hulita” (2 Petru 2 ,1-2)
Prezenta schismaticilor si ereticilor in perioada Noului Testament este o realitate , asa cum ne spune Apostolul Pavel..
“Caci trebuie sa fie între voi si eresuri (αἱρέσεις ) , ca sa se învedereze între voi cei încercati.” (1 Corinteni 11:19)
Eretici, adica cei care produc dezbinari in Biserica sunt denumiti “oameni firesti, care nu au Duhul”, iar scopul lor imediat si de perspectiva este atacul asupra unitatii credintei .
“Aceştia sunt cei ce fac dezbinări, (oameni) fireşti, care nu au Duhul. ” (Iuda 1 ,19).
Dintr-o Biserica, s-au desprins mai multe madulare din care unele au putrezit de tot intre timp, altele incerca sa infecteze Biserica adevarata prin multiple metastaze, ca si mitica Hydra, capetele Protestantismului se înmultesc mereu.
E cazul tuturor sectelor rezultate dupa Reforma: Lutherana, Presbiteriana, Menonita, Baptista, Adventista, Penticostala, Mormona etc.
Ereziile vechi demult apuse, sunt “rebranduite” de “profeti” mai noi: John Smith si Thomas Helwys (baptisti), A.J. Tomlinson si Charles Parham (penticostali), William Miller si Ellen G. White (adventisti), Charles T. Russell (yehovisti)…etc.
Orice nebun isi poate face secta lui. In cativa zeci de ani va reusi sa recruteze alti nebuni ca si el, care vor recruta la randul lor alti nebuni, si asa se naste un “cult” nou de oameni bolnavi, tradatori de Hristos, tara si de neam. Toate sectele au în comun un singur lucru: îndepărtarea oamenilor de Biserica ORTODOXA şi de mântuirea prin Hristos.
“Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp si temelie a adevarului.” (1 Timotei 3:15)
sursa: http://mihailandrei.wordpress.com
Foarte corect. Ortodoxia este plina de erezii. Unde s-a mai vazut in biserica primara, toate aceste ritualuri ale bisericii orotodxe, incepind de la botezul copiilor, cultul inchinarii la icoane, cultul mortilor, si asa mai departe.
De aici cine si de unde s-a despartit draga autor? Daca imi arati macar un exemplu din Sfinta Scriptura, sau chiar din invataturile primilor parinti ca in biserica primara s-ar fi facut ceea ce face azi cultul ortodox?
Ti-am mai demonstrat Marcel. Tu nu stii sa citesti sau nu pricepi?
Eu zic sa pui mana pe o carte de matematica poate ti se mai dezleaga ratiunea de eresul tau …
Marcel, ce informatii concrete detii tu despre Biserica primara?
Cititi dragii mei cartea Faptele Apostolilor din Sfinta Scriptura si vedeti cum a luat nastere Biserica Primara.
Marian nu e bine cum aduci argumente. De ce nu o facici cu Biblia dar faci atac la persoana? Stii ce a spus Apostolul Pavel? “. Tinta poruncii este dragostea, care vine dintr-o inima curata, dintr-un cuget bun si dintr-o credinta neprefacuta.Unii, fiindca s-au departat de aceste lucruri, au ratacit si s-au apucat de flecarii. Ei vor sa fie invatatori ai Legii, si nu stiu nici macar ce spun, nici ce urmaresc. ” (1 Timotei 1:5-7). Am luat acest pasaj din Biblia ortodoxa.
Edith, daca vrei informatii cum au aparatu ereziile in biserica, le voi aduce argumentat istoric cu lux de amanunte. Dar nu stiu cit de mult te va zidi pe tine acest lucru.
Marcel ti-am adus argumente clare in posturile din urma si nu numai eu ci si Edith. Tu nu stii sa citesti cati ani ai? 15, 14? Nici 7 ani de acasa se pare ca nu ii ai …
http://www.moldovacrestina.info/2011/01/internetul-in-mediul-eclesiastic-din-republica-moldova-%E2%80%93-un-deceniu-de-prezenta-crestina/
Se vede foarte clar in posturile din urma, am dezbatut subiectul cu lux de amanunte …
Din stereotipurile tale e clar ca esti manat de mandrie, de lipsa de control, setea impotriva ortodoxiei. Dar mai rau aceste stereotipuri le aveai si acum o luna si mie ca esti bolnav psihic, vreun psihopat, sau in termeni duhovnicesti posedat de diavol! Iti recomand rugaciune si multa smerenie, altfel esti dar pierzarii!
Daca tot iti este neclara ortodoxia pune mana si absolveaza un liceu, apoi o facultate, pune mana si citeste Vietile Sfintilor, scrierile Parintilor Ortodoxi ai Bisericii Primare, roaga-te, frecventeaza duminica o biserica ortodoxa, participa la Liturghie si astfel vei dobandi mila Domnului sa iti dea jos solzii de pe ochi!
Pune mana si documenteaza-te copile ca astfel te duci in groapa impreuna cu orbii care indruma!
Mariane
Imi pare rau de limbajul pe care il pozesi. Poate sunt mai mare si decit tine. Sunt absolvent al unei dintre cele mai mari univeristati din Moldova si din Bucuresti. Cunosc vietile sfintilor parinti, si nici unul nu a vorbit asa cum o faci tu. Trebuie sa te pocaiesti de un astfel de limbaj, doar asa poti sa capeti mintuire si viata vesnica.
Acum tu prin ceea ce ai declarat te faci judecator al gindurilor ascunse ceea ce inseamna pacat. Aplici tactica atacului la persoana, ceea ce nue biblic si nici in spiritul sfintilor parinti pe care atit de mult ii venerezi, dar nicidecum nu vrei sa le urmezi felul frumos de vorbire.
Omule, nu sunt psihopat, daca studiezi in fiecare zi Biblia, sunt psihopat? Vorbesti exact ca si homosexualii din nefericire.
Ti-am cerut argumente biblice si nu ai adus pina acum. In schimbi inima ta este plina de ura, si cuvinte licentioase la adresa oamenilor care nu sunt de acord cu tine. Si tu numesti acest site moldovacrestina??? Domnul sa aiba multa mila de tine
Ce citate din Biblie sa iti aduc eu tie despre Ortodoxie? Tot site-ul asta iti arata ca Biserica Ortodoxa este cea adevarata, unica Biserica Adevarata.
Nu noi te-am invitat pe site-ul nostru. Tu vii aici si te dai mare intelept ca esti tu mantuitul si pocaitul si ca tu detii adevarul. Eu zic sa iti vezi de stana ta si noi ne vedem de caprele si oile noastre.
Cine e mai mandru? Unu care se autoinvita si tot arunca argumente contodente sau unul care apara stana?
Iar ca ai studiat tu cea mai mare facultate crezi ca te mantuieste? Mandrie fariseica … Habar nu ai ce e aia smerenie si tu vii aici si ne judeci tu pe noi?
Trezirea Marcele ca dupa 4 ani de facultate tot in intuneric ai ramas. Nu stii sa citesti postarile la comentariile din urma?
Poftim link:
http://www.moldovacrestina.info/2011/01/internetul-in-mediul-eclesiastic-din-republica-moldova-%E2%80%93-un-deceniu-de-prezenta-crestina/
Nu ma mantuieste facultate nici anii vietii, pentru ca batranetea se vadeste din felul de viata si nu din multimea anilor, precum e titlul temei 32 din Everghetinos. Incearca sa traiesti ortodoxia nu sa o judeci!
Iar ca ai citit din Vietile Sfintilor vad ca esti pe dinafara! Sfantul Nicolae, un mare ierarh al Bisericii, un om plin de blandete si dragoste catre Dumnezeu i-a dat una lui Arie! Si tot Sfant a ramas pentru smerita cugetare! Noi nu ne comparam cu Sfantul Ierarh Nicolae! De aceea noi nu lovim oamenii eretici care hulesc numele Domnului! Ar fi extrem! Dar dreptul la replica avem! Iar sabia noastra este cuvantul de la Duhul Sfant!
IAR ORTODOXIA NU SE STUDIAZA, SE TRAIESTE! DEGEABA O STUDIEZI SI NU O TRAIESTI! APA CHIOARA!
Limbajul meu se datoreaza din cauza atitudinii tale. Ti-am explicat si in celelalte posturi, si nu numai eu ci si Edith. Acum ce urmaresti? Cateheza? Eu observ ca urmaresti dezbinare. Vrei sa te iau bland? Dar tu ne iei pe noi blanzi, sau arunci cuvinte contodente fara logica sau argument? Imi cer scuze daca te-am jignit, nu e cu intentie. E impotriva duhului tau care te indeamna sa faci prozelitism, sa ataci Biserica Ortodoxa!
Eu sunt smerit pana vine vorba de credinta! Nu ai inteles nimic despre ortodoxie! Esti pe dinafara! Acest lucru trebuia sa il stii: smerenia merge pana la credinta! Roaga-te Lui Dumnezeu sa dobandesti smerenie!
Doresc sa fiu cel mai mic, ca un copil, precum pruncii!
Dumnezeu sa te miluiasca! Doamne miluieste-ma pe mine pacatosul!
Mariane
Nu fac prozelitism in nici un fel. Si nu ai nici un drept cel putin istoric sa afirmi ca biserica ortodoxa detine adevarul absolut. Pentru ca adevarul absolut este doar la DUmnezeu. Eu am decis sa urmez invatatura Domnului si Unicului Mintuitor Domnul lumii Isus Hristos. EL nu a lovit in nici un om, chiar daca a fost batjocorit, umilit , scuipat si invinuit de lucruri nedrepte. Asa ca te indemn sa il urmezi pe El.
Iar tot din istoria bisericii primare am vazut ca Duhul Sfint vine peste cei care il primesc pe DOmnul Isus in viata lor, si Duhul este o arvuna a lui DUmnezeu.
Si draga Marcel de fiecare data cind voi vedea ca invatatura Domnului Isus este atacata imi voi spune opinia. Si in fata lui Dumnezeu, potrivit cu Sfintele Scripturi vom fi judecati. Si nu uita, ca Sfinta Biblie spune ca vom fi judecati dupa fiecare gind avut, dupa fiecare vorba spusa si dupa fiecare vorba aruncata. Deci haideti sa fim foarte atenti la ceea ce spunem in aceasta viata care este foarte scurta.
Dumnezeu sa te binecuvinteze cu viata vesnica
Marcel, iti dau un sfat: renunta. Sa le deschid ochii am incercat si eu dar nu prea ai cu cine discuta. Incerci sa deschizi ochii unui om care, in alta pagina mie mi-a spus ca Dumnezeu si-a aruncat profetii in iad pana la invierea lui Isus, ca Dumnezeu e un soi de dictator nemilos care ne mantuieste doar daca ii stim de frica si ca Imparatia Cerurilor se ia cu sila. Ca noi, sectantii, invatam pe oameni ca nu exista iad si ii indemnam sa pacatuiasca, dar ca biserica ortodoxa are dreptul sa scoata sufletele pacatosilor din iad. Nu crede in autoritatea Bibliei si a indraznit sa-L acuze pe Isus ca a calcat Sabatul prin faptul ca a vindecat bonavi in Sabat, deci practic l-a facut pe Isus pacatos.
Iar mai nou, de la un site la altul Edith recurge la minciuni pt a putea arunca in mocirla bisericile ´´sectante´´.
Eu cred ca si tu si eu ne-am prea facut datoria fata de acesti oameni, iar Dumnezeu e sus si vede.
Adevarul e in Biserica! Iar o parte din el e si in Biblie. Dar nu poti fi exhaustiv ca tot Adevarul e intr-o Biblie.
Temelia adevarului e Biserica, si nu Biblia. Ti-am mai scris si in celelalte posturi! Nu exista niciun verset care sa zica ca temelia adevarului e Biblia! Biserica a ramas nebiruita de portile iadului de-a lungul timpului, fiind calauzita la tot Adevarul de Duhul Sfant, asa cum ne-a promis Domnul nostru Iisus Hristos!
Si am tot dreptul istoric de 2000 de ani asa cum ai si tu tot dreptul istoric de 200 de ani, sa ma afirm, sa te afirmi. Dreptul acesta mi-l ofera Biserica, nu mintea mea marginita, circumscrisa!.
Eu cand fac o afirmatie ma raportez la Biserica. Biserica include Biblia si Sfanta Liturghie. Sunt strans legate precum iubirea dintre Dumnezeu Tatal Fiul si Duhul Sfant. Aceste 3: Biserica, Biblia si Liturghia nu se pot desparti!
Ai despartit una din astea, ai despartit adevarul, iar ceea ce zici tu adevarat e otravit de o minciuna.
Tu cand faci o afirmatie te uiti la predicile pastorului si apoi incerci sa le raportezi la Biblie! Voi nu mai aveti temelie, Biserica ca Mama, iar acoperis nici atat, plutiti in aer cum zicea un Sfant Parinte! Vai si amar de voi! Ati ramas cu o Biblie prost rastalmacita. Daca nu traiesti Biblia dupa Biserica, te pierzi cu tot cu Biblie!
Dumnezeu sa va miluiasca si sa va lumineze!
Deschide Biblia si citeste Rugaciunea lui Isus din Ioan cap 17. Iata ce spune insusi Isus, Fiul lui Dumnezeu:
´´Sfinteste-i prin adevarul Tau: Cuvantul Tau este Adevarul´´.
Cum indraznesti tu, un muritor pacatos, sa-L contrazici pe Fiul lui Dumnezeu?
Si cum indraznesti tu un muritor de rand cu minte marginita sa cuprinzi tot Cuvantul Lui Dumnezeu, necircumscris, nepatruns, neimpartit intr-o Biblie, in niste carti?
Cuvantul Lui Hristos il raportez la Biserica, pentru ca EA este temelia Adevarului.
Vei gasi ca temelia Adevarului este Biserica, si nu Biblia, pentru ca Biblia vine din Biserica. Mai intai Cuvantul Lui Dumnezeu a fost propovaduit, Hristos nu a scris nimic, el le-a dat sfat Apostolilor mergeti si propovaduiti, nu mergeti si scrieti. Asa ca scuteste-ma Roxana de stereotipuri sectare. Pune creierul tau la lucru ca ai o problema grava de logica. Suferi de ilogisme si stereotipuri sectare.
Prin atatea comentarii si observatii tu o tii pe a ta. Iar ceea ce am scris sa stii ca le-am scris NU DUPA PAREREA MEA, CI LE-AM SCRIS DUPA INVATATURA SI PREDANIA BISERICII! DUPA TOT CE TI S-A SCRIS TOT PE BATMAN IL TII IN BRATE!
BISERICA ESTE TEMELIA ADEVARULUI, STÂLP ŞI TEMELIE! NICIDECUM SCRIPTURA, SAU EVANGHELIA CUM VREI SA ÎI ZICI! SCRIPTURA LA CARE SE REFERĂ APOSTOLUL PAVEL SE REFERĂ LA CEA A VECHIULUI TESTAMENT, IAR EA ÎMPREUNĂ CU NOUL TESTAMENT NE E DE FOLOS PENTRU MUSTRARE, SPRE ÎNDREPTARE, SPRE ÎNŢELEPTIREA ÎNTRU DREPTATE! DAR DACĂ SEPARI EVANGHELIA DE BISERICĂ, AI RĂMAS ÎN AER! NU AI NICIO BAZĂ DE MÂNTUIRE, PENTRU CĂ NU MAI AI TEMELIA CARE ESTE BISERICA!
I Timotei 3,15:
15. Ca să ştii, dacă zăbovesc, cum trebuie să petreci în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp şi temelie a adevărului.
FA 9:
31. Deci Biserica, în toată Iudeea şi Galileea şi Samaria, avea pace, zidindu-se şi umblând în frica de Domnul, şi sporea prin mângâierea Duhului Sfânt.
FA 20:
28. DREPT ACEEA LUATI AMINTE DE VOI INSIVA SI DE TOATA TURMA, INTRU CARE DUHUL SFÂNT V-A PUS PE VOI EPISCOPI,CA SA VA PASTRAŢI BISERICA LUI DUMNEZEU, PE CARE A CASTIGAT-O CU INSUŞI SÂNGELE SĂU
29. CĂCI EU ŞTIU ACEASTA, CĂ DUPĂ PLECAREA MEA VOR INTRA, ÎNTRE VOI, LUPI ÎNGROZITORI, CARE NU VOR CRUŢA TURMA.
ÎNŢELEGI TU CĂ HRISTOS A CÂŞTIGAT BISERICA CU SÂNGELE SĂU? VEZI TU PENTRU CE ŞI-A DAT VIAŢA HRISTOS? PENTRU BISERICĂ, IAR PRIN CUVÂNTUL BISERICĂ SE INCLUDE ŞI EVANGHELIA ŞI SFÂNTA LITURGHIE!
VOI AŢI ÎNLĂTURAT BISERICA ŞI LITURGHIA ŞI AŢI RĂMAS CU BIBLIA, CARE NU VĂ MÂNTUIEŞTE! AŢI CIUNTIT-O DE TOT!
DĂ-ŢI JOS OCHELARII FUMURII DE ÎNVĂŢĂTURILE SECTARE, POATE OCHII TOTUŞI NU ŢI S-AU AFUMAT! EVANGHELIA VINE DIN BISERICĂ, ŞI NU INVERS!
MAI MULT BIBLIA NE SPUNE CLAR CĂ HRISTOS ESTE CAP AL BISERICII, NU CAPUL EVANGHELIEI.
EFESENI 1 :
22. Şi toate le-a supus sub picioarele Lui şi, mai presus de toate, L-a dat pe El cap Bisericii,
23. Care este trupul Lui, plinirea Celui ce plineşte toate întru toţi.
ÎNŢELEPCIUNEA LUI DUMNEZEU SE FACE CUNOSCUTĂ PRIN BISERICĂ, ACEASTA INCLUZÂND EVANGHELIA ŞI SFÂNTA LITURGHIE:
Efeseni 1:
10. Pentru ca înţelepciunea lui Dumnezeu cea de multe feluri să se facă cunoscută acum, prin Biserică, începătoriilor şi stăpâniilor, în ceruri,
11. După sfatul cel din veci, pe care El l-a împlinit în Hristos Iisus, Domnul nostru,
ŞTII UNDE PREDA APOSTOLUL PAVEL CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU? ÎN TOATĂ BISERICA!!! ÎL PREDA ORAL, ŞI O PARTE DIN EL ÎL MAI ŞI SCRIA!
I Corinteni 4:
17. Pentru aceasta am trimis la voi pe Timotei, care este fiul meu iubit şi credincios în Domnul. El vă va aduce aminte căile mele cele în Hristos Iisus, cum învăţ eu pretutindeni ÎN TOATĂ BISERICA.
MAI MULT APOSTOLUL PAVEL NE ÎNDEAMNĂ SĂ RĂMÂNEM ÎNTEMEIAŢI ÎN CREDINŢĂ, ÎNTĂRIŢI ŞI NECLINTIŢI DE LA NĂDEJDEA EVANGHELIEI PE CARE O AUZIM(COLOSENI 1, 22-23)! NICIDECUM NU S-A EXPRIMAT LA SCRIS, PENTRU CĂ ÎNCĂ NU ERA SCRISĂ, IAR TOT CUVÂNTUL ROSTIT DE APOSTOLUL PAVEL CARE NU S-A SCRIS ÎN NOULT TESTAMENT DAR A FOST AUZIT ATUNCI DE ACEI OAMENI, REPREZINTĂ CUVÂNTUL EVANGHELIEI!
PETRU NE ÎNDEAMNĂ SĂ LUĂM AMINTE DE CUVINTELE CELE MAI ÎNAINTE GRĂITE DE SFINŢII PROOROCI ŞI DE PORUNCA DOMNULUI MÂNTUITORULUI, DATĂ PRIN APOSTOLI! ACESTE CUVINTE GRĂITE O PARTE S-AU SCRIS ÎN BIBLIE, O PARTE NU S-AU SCRIS ÎN BIBLIE, DAR ASTA NU ÎNSEAMNĂ CĂ NU AU FOST SCRISE, CI NU AU FOST POATE INCLUSE ÎN BIBLIE. INDIFERENT, ELE AU FOST GRĂITE ŞI PETRU NE ÎNDEAMNĂ SĂ LUĂM AMINTE LA ELE! (II PETRU 3, 1-5).
ASTA RELEVĂ FAPTUL CĂ APOSTOLII NU SE ŢINEAU NUMAI DUPĂ CUVÂNTUL SCRIS, CUM RĂTĂCIT FACEŢI VOI! CI SE ŢINEAU DE CUVÂNTUL GRĂIT, TRANSMIS ORAL, PROPOVĂDUIT, PE CARE ULTERIOR O PARTE L-AU SCRIS!
CE MI-AI DAT TU SĂ CITESC SE REFERĂ CUM HRISTOS SE ROAGĂ PENTRU APOSTOLI TATĂLUI, NU PENTRU LUME! ÎÎ CERE TATĂLUI SĂ ÎI OCROTEASCĂ DE PĂCATELE LUMII, SĂ LE ÎNTĂREASCĂ CREDINŢA ŞI SĂ LE AJUTE MÂNTUIRII LOR! DIN ACEST CAPITOL VEDEM FOARTE CLAR CÂT DE IMPORTANT ESTE IERARHIA BISERICEASCĂ, APOSTOLII ÎL REPREZINTĂ PE HRISTOS, EI REPREZINTĂ BISERICA CUM AM DEMONSTRAT MAI SUS. CINE SE LEAPĂDĂ DE APOSTOLI SE LEAPĂDĂ DE HRISTOS ŞI DE BISERICA SA, PENTRU CĂ HRISTOS E CAPUL BISERICII. DIN MOMENT CE TE-AI LEPĂDAT DE BISERICĂ NU MAI AI CAP PE HRISTOS, NU MAI EŞTI MĂDULAR VIU!
Imi dau cu parerea ca ai o varsta mica, de adolescent, suferi de rebeliune! Sper sa fie asta! Altfel ai o mare problema, daca ai trecut de perioada adolescentei!
Dupa atitudinea de rautate impotriva Ortodoxiei, trag urmatoarea concluzie: esti necoapta, nu ai nici frunze. Ai ramas cu niste crengi goale si uscate.
Roaga-te Bunului Dumnezeu sa iti dea vreme sa faci roade! Roade vrednice de pocăinta de eresul tau!
bravo mariane,
ma bucur ca exista pe net o gramada destul de mare de oameni care nu se sfiesc sa-si apere credinta stramoseasca impotriva fenomenului acesta care faramiteaza Biserica(cea adevarata,nu un concept destul de vag si nespecificat de biserica care a disparut asa,dupa ei,cam un mileniu jumatate).oricum din ce am observat cand ii iei la puricat ,cei mai multi se cam incurca si pana la urma nu-ti mai raspund(nici pana azi n-am primit un raspund de la 2 oameni pe youtube).si n-am intalnit om care sa contrazica argumentele referitoare la Sfanta Traditie,expuse de Preotul Ilie Cleopa.asa ca nu mi-e frica sa marai.Salutari din Romania(apropo,siteul e foarte bun).folosesc cumva prea multe paranteze
Am doua intrebari:
1. Ce intelegi tu din ´´Cuvantul Tau este adevarul´´?
2. Ce intelegi tu prin ´´biserica´´?
Tu nu ai văzut mai sus ce am scris?
Îţi aduc replică pentru faptul că ai intrat peste conversaţia mea cu Marcel:
Cine a intrat la stâna noastră şi s-a dat înţelept? Cine e mândru că se dă înţelept? Unul care vine la stână neinvitat sau unul care e din stână şi apără stâna? Tu chiar nu îţi vezi mândria de prozelitism …
Nu vă vedeţi bârna din ochii voştri făţarnicilor. Veniţi ca nişte pui de vipere şi ne atacaţi Biserica Ortodoxă, habar nu aveţi de ce trăiţi. Vă daţi că voi cunoaşteţi adevăruri de 200 de ani. Dar acum 200 de ani a trăit Hristos? Vai de osândirea voastră dacă vă prinde moartea în eresul vostru.
Pe profeţii ăia nu i-am trimis eu în iad, ci asta era legea Lui Dumnezeu, asta învaţă Biserica dreaptă, ORTODOXĂ, NEBIRUITĂ DE PORŢILE IADULUI, de 2000 de ani, nu de 200 sau de 100 de ani rătăciţilor. Iadul în care s-au dus proorocii, profeţii nu ai înţeles nimic din el. Nu e acelaşi iad ca a unui păcătos ordinar, ca a unui păgân, sectar. Iadul drepţilor din Vechilor Testament era un loc de aşteptare, un loc în care nu era desfătarea Raiului pierdut de Adam. Dar tot iad se numea.
Tu nici explicaţiile mele nu le înţelegi … atâta întuneric este în tine. Că tu nu crezi în suflet nu am eu ce să îţi fac Roxana. Mă rog ca Bunul Dumnezeu să te lumineze, până nu va fi prea târziu!
Căci eu nu grăiesc de la mine, “Nu voi grai nicidecum ceva al meu. Ci numai ceea ce am fost invatat de catre Parinti, aceea zic.” – Sf. Maxim Marturisitorul!
Nu îmi pierd vremea cu oameni care iscodesc, fără sinceritate după adevăr, după atâtea dezbateri.
Pilde 16:
19. Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi decât să împarţi prada cu cei mândri.
Întrebările tale au răspunsurile în postul de mai sus, în ceea ce am răspuns lui Marcel.
Mă rog Bunului Dumnezeu să vă rabde!
Esti departe. Dar daca totusi ai in tine dorinta de a fi crestin, urmas al lui Hristos, invata de la El macar un lucru:
´´Robul Domnului nu trebuie sa se certe; ci sa fie bland cu toti, in stare sa invete pe toti, plin de ingaduinta rabdatoare, sa indrepte cu blandete pe potrivnici…´´(2 Timotei 2:24)
Invata mai intai sa te asemeni caracterului lui Isus, sa cunosti Scriptura si autoritatea ei, asa cum le-a cunoscut Isus (nu doar cine a spus ca va fi numit nazarinean) si apoi bate-te cu pumnul in piept ca faci parte din biserica sa. Deocamdata esti foarte departe.
Iar nu îţi vezi bârna din ochi şi te crezi tu Dumnezeu şi mă judeci tu pe mine. Tu habar nu ai ce este aia Biserica Lui Dumnezeu şi mă acuzi că nu fac parte din ea. Lasă-L pe Dumnezeu să ma judece. Chiar am vrut să văd dacă mai postezi. Urmează şi răspunsurile la întrebările tale, dar nu mă aştept la minune pentru că tu nu ai nicio sinceritatea în căutarea ta. Tu abea aşteptai să vezi ce îţi răspund, pentru a le demonta, pentru a te da mare înţeleaptă, ce nu eşti!
După cum observ, nu numai că eşti mândră de tine, dar imediat sari şi cu judecata, ca şi în cazul lui Edith. Vai de bârna din ochii tăi! Eu mă bat cu pumnul în piept, dar cu pumnii plini de smerenie şi slavă că m-a învrednicit Hristos a face parte din Biserica Lui şi m-a reînviat, şi mă reînvie în fiecare zi în drumul meu duhovnicesc spre El! Cum ne învaţă Părinţii Bisericii: Dă-mi Doamne virtuţile fariseului şi pocăinţa vameşului! Şi asta încerc în fiecare zi să fiu precum Hristos, şi nu numai eu, ci toţi ortodoxii trăitori se străduiesc să fie precum Hristos! Tu de ce crezi că avem mănăstiri? Ortodoxia e pentru mântuire şi pentru desăvârşire. Asta vrea Dumnezeu cu noi ortodoxii. Văd că voi nu vreţi şă fiţi precum Hristos,vă anihilaţi sufletele, necrezând în ele.
Tu cred că nu realizezi din nou cine e mai mândru: eu sau tu? Am intrat eu în casa ta să îţi arăt cât de bun şi sfânt sunt, că eu merg pe drumul cel bun, sau tu vii repede să ne arăţi că o sâmbăta te mântuieşte, că voi sunteţi sfinţi, că nu aveţi suflet (asta chiar e adevărat voi chiar nu aveţi suflet, voi şi MI)? Cine a intrat peste noi cu duh de dezbinare, pune întrebări iscoditoare ale căror răspuns sunt deja postate? Aici nu merge cu ipocrizie, cu dragoste făţarnică Roxana. Aici nu este ecumenism, erezia ereziilor, aici nu vindem credinţa noastră pentru a fi pe plac oamenilor. Când e vorba de credinţa ortodoxă luăm atitudine şi poziţie pentru a o apăra. Nu ne lăsăm linguşiţi de vorbe pline de o dragoste veninoasă, ipocrită.
Cum i-am spus şi lui Marcel, smerenia mea merge până la credinţă. Nu plec capul în faţa dragostei voastre făţarnice, cu duh de dezbinare, ipocrite mai pe scurt. Dacă ai fi fost sinceră în întrebări ai fi căutat tu singurică răspunsul la ele. Dar e clar cât te irită Biserica Ortodoxă! Dacă îţi postez eu răspunsurile la întrebările tale presimt că nici nu le vei citi! Şi chiar dacă le vei citi nu îţi va folosi la nimic pentru că orice răspuns postez îl cataloghezi drept fals, bun de lepădat, că e ortodox!
Pur şi simplu pui întrebări precum făceau fariseii, saducheii, să îl ispitească pe Hristos!
Să îţi demonstrez totuşi că aveam răspunsul pregătit pentru tine. Dar am vrut să văd câtă smerenie e în aşteptarea ta şi m-am lămurit. Lăsăm pe Dumnezeu să facă judecată!
1. Toate cuvintele spuse de Hristos, sunt cuvintele Tatălui şi ale Duhului Sfânt, ele sunt adevărate ca provenind de la unicul Dumnezeu: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt , unicul Adevăr. Acestea au fost transmise oamenilor prin Însuşi Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, iar apoi cuvintele Lui Dumnezeu au fost transmise oamenilor prin Apostolii şi Proorocii ce au propovăduit Evanghelia prin puterea Duhului Sfânt.
Mai degrabă ce înţelegi tu prin CUVÂNT? Crezi tu cuvântul Lui Dumnezeu este doar cel scris? Cel oral înseamnă nu reprezintă adevărul? Ce facem cu Apostolii care nu au scris nimic? Nici o Evanghelie? Oare ei nu au propovăduit Adevărul? Cuvintele lor propovăduite, transmise pe cale orală la neamurile păgâne nu prezentau Cuvântul Lui Dumnezeu, Adevărul. Te întreb eu cuvintele Sf. Apostol Andrei , unul din primii 12 Apostoli, ce nu sunt scrise, sunt de lepădat? Nu propovăduia Sf. Ap. Andrei pe Hristos, adevărul nu ieşea din cuvintele sale? Sau trebuia ele să fie scrise pentru a fi adevărate? Reflectează asupra cuvintelor propovăduite despre Hristos. Şi te întreb eu când a fost introdus învăţământul? Când a fost introdus sistemul de învăţământ să meargă copii la şcoală pentru a învăţa alfabetul? Câţi ştiau să citească la începutul creştinismului? Sunt bătrâni care nu ştiu să citescă. Ei nu se mai mântuiesc? Popoarele la începutul creştinătăţii s-au încreştinat prin auz, prin propovăduirea Lui Hristos la urechile lor, pentru că credinţa vine prin auzire:
Romani 10, 17:
Prin urmare, credinţa este din auzire, iar auzirea prin cuvântul lui Hristos.
Aceste propovăduiri s-au inclus în Evanghelii, fiecare cum a putut, dar obsevăm ca doar 2 din cei 12 Apostoli, Matei şi Ioan, au scris. Iar ceilalţi din cei 70 au propovăduit, unii dintre ei au scris încă 2 Evanghelii, Marcu şi Luca, iar ceilalţi în funcţie de necesităţile Bisericii, epistole. Ce facem în legătură cu cei care nu au scris? Nu au propovăduit ei pe Hristos, Fiul Lui Dumnezeu? Nu au încreştinat ei pe păgâni?
Îmi poţi explica de ce nu s-a exprimat Apostolul Pavel: credinţa vine prin scris, dacă s-ar fi ţinut doar de Sola Scriptura? Pentru că ei se ţineau şi de cuvântul grăit, propovăduit şi de cel scris, nu îl înlătura, iar oamenii care stăteau în faţa lui ascultau învăţăturile lui grăite, nu le împărţea la fiecare câte o scriptură, în primul rând mulţi nu ştiau să citească, iar în al doilea rând nu erau tehnologii în pe vremea aia să tipăreşti Biblii precum facem în prezent. Pentru copierea unei cărţi dura ani de zile, se pregătea pergamentul, se scria cu multă îngrijire, migală. Crezi că toţi creştinii aveau Biblii în casă? Nu! clar că nu! Pentru răspândirea Cuvântului Lui Dumnezeu se foloseau bisericile, casele de adunare ale creştinilor, la începutul creştinătăţii. Evanghelia o găseai în Biserică.
2. A doua întrebare e mai complexă.
Prin “biserică” înţeleg ce înţelege Biserica, anume: biserică ca lăcaş de închinare locul sfânt menit cultului divin public, precum era templul din Vechiul Testament. Numele de «biserică» în acest înţeles îl întâlnim în multe locuri ale Sfintei Scripturi. Mântuitorul a cinstit încă de copil acest loc sfânt, adică biserica – lăcaş de închinare, căci de la vârsta de 12 ani a venit cu părinţii Lui să se închine în templu (Luca 2, 46-48).
Această biserică – lăcaş de închinare Mântuitorul a numit-o
«casă a Mea» (Matei 21, 13) şi în fiecare zi învăţa poporul
intr-însa (Ioan 18, 20). Numele de biserică în înţelesul de lăcaş
de închinare publică îl găsim iarăşi în Faptele Sfinţilor
Apostoli, unde se spune că Pavel şi Varnava, ajungând în
Antiohia, …au stat acolo un an întreg, adunându-se în biserică
si învăţând mult popor (Fapte 11, 26). De asemenea, Apostolul
Pavel zice, referindu-se tot la acest înţeles: Căci mai întâi aud
că,atunci când vă adunaţi în biserică, între voi sunt dezbinări,
si în parte cred (I Cor. 11, 18). Că în toate Bisericile sfinţilor (creştinilor), femeile voastre să tacă în biserică… căci este ruşinos ca femeile să vorbească în biserică (I Cor. 14, 34-35). In toate textele de mai sus, înţelesul cuvântului biserică este clar şi el arată lăcaşul de adunare pentru cultul public.
Eu m-am referit la Sfânta Biserică (cu B mare), ce are mai multe sensuri în Sfânta şi dumnezeiască Scriptură, iar Sfânta Scriptură se foloseşte când de un înţeles, când de altul, când de o numire, când de alta.
Mai întâi, prin cuvântul Biserică, Sfânta Scriptură a Noului Testament înţelege ierarhia superioară şi conducătoare a Bisericii, pe care a întemeiat-o Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Această ierarhie o formează Sfinţii Apostoli şi urmaşii lor: episcopii, preoţii, diaconii (Matei 18, 18; Fapte 6, 3-6; 20, 28; Ioan 20, 22-23; Efes. 4, 11-12; I Tim. 3, 1-12; 4, 14; Apoc. 21, 14; Evrei 13, 17). Ierarhia bisericească are obârşia în însuşi Domnul nostru Iisus Hristos (Matei 10, 1; Luca 10, 1) şi în pogorârea Sfântului Duh peste apostoli la Cincizecime. Nici unul dintre ei nu şi-a luat singur cinstea, ci cei chemaţi de Dumnezeu, ca şi Aaron, zice Sfântul Apostol Pavel (Evrei 5, 4). Şi El (Iisus Hristos) a dat pe unii apostoli, pe alţii prooroci, pe alţii evanghelişti, pe alţii păstori şi învăţători, spre desăvârşirea sfinţilor, la lucrul slujirii, la zidirea trupului lui Hristos (Efes. 4, 11-12). Comunitatea Bisericii este organizată ierarhică. Biserica face deosebire între păstori şi turmă, cler şi popor, împreună slujitori sau lucrători cu Dumnezeu (I Cor. 3,9).
Mântuitorul a instituit această ierarhie în Biserică atunci când a zis către Apostolii Săi: Cine vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă, şi cine se leapădă de voi, de Mine se leapădă (Luca 10, 16); şi iarăşi, când a zis: Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi (Ioan 20, 21; 17, 18 ş.a.)
Biserica se mai numeşte şi ogorul lui Dumnezeu (I Cor. 3, 9), casa Domnului (Efes. 2, 19-22), Mireasa lui Hristos (II Cor. 11,2; Apoc. 21, 2, 9; 22, 17 ş.a.), adunarea cuvioşilor (Ps. 149, 1) sau a oamenilor drepţi (Ps. 110, 1), adunarea celor întâi născuţi (Evrei 12, 23), turma lui Hristos (Ioan 10, 16), sfeşnic de aur (Apoc. 1, 20; 2, 1), cetatea lui Dumnezeu (Ps. 86, 2; Apoc. 3, 12), cetatea Dumnezeului celui viu (Apoc. 21, 2; 22, 19), stâlp şi temelie a adevărului (I Tim. 3, 15), sfatul sfinţilor (Ps. 88, 6), trupul lui Hristos (Efes. 1, 22-23; Col. 1, 24), zidire dumnezeiască (I Cor. 3, 9), Biserică slăvită (Efes. 5, 27), Mireasa Mielului (Apoc. 19, 7; 21, 9); patria lui Dumnezeu pe pământ (Efes. 3, 15); casa Dumnezeului lui Iacov (Isaia 2, 3), casa lui Hristos (Evrei 3,6), Ierusalimul cel Nou (Apoc. 3, 12; 21, 2), casa lui Dumnezeu (I Tim. 3, 15; livrei 10, 21) ş.a. Biserica se înfăţişează ca un cer nou şi pământ nou, cum a văzut Isaia (65, 17), Petru (II Petru 3, 13) şi Ioan în Apocalipsă (21, 1). Biserica este deci o lume nouă.
Mântuitorul a asemănat Biserica Sa, în diferite pilde, cu
ţarina care cuprinde grâu şi neghină (Matei 13, 24-30, 36), cu
năvodul care prinde şi peşti buni şi peşti răi (Matei 13, 47-50),
iar marele Apostol Pavel spune că Biserica este casă în care se
găsesc vase de cinste şi vase de necinste (II Tim. 2, 20).
Mântuitorul nu a venit să cheme pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi
la pocăinţă, căci nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei
bolnavi (Matei 9, 12).
Mântuitorul nostru Iisus Hristos a întemeiat Biserica Sa prin însăşi jertfa Sa pe Cruce (Fapte 20, 28) şi învierea din morţi. A făcut-o văzută în a cincizecea zi după învierea Sa, la Cincizecime, sau Rusalii, când a trimis pe Duhul Sfânt în chip de limbi ca de foc asupra sfinţilor Săi ucenici şi apostoli, care prin cuvântul propovăduirii lor au organizat şi au întărit prima obşte de credincioşi (Fapte 1, 8; 2, 41-44). Descoperirea dumnezeiască ne arată că Mântuitorul este capul Bisericii, iar Biserica este trupul Lui. Aşa ne învaţă Sfântul Apostol Pavel, zicând: …şi, mai presus de toate, L-a dat pe El cap Bisericii, care este trupul Lui, plinirea Celui ce plineşte toate întru toţi (Efes. 1, 22-23). El este capul trupului, al Bisericii; El este începutul, întâiul născut din morţi, ca să fie El cel dintâi întru toate. Căci în El a binevoit (Dumnezeu) să sălăşluiască toată plinirea. Şi printr-însul toate cu Sine să le împace, fie cele de pe pământ, fie cele din ceruri, făcând pace prin El, prin sângele Crucii Sale (Col. 1, 18-20). Acelaşi apostol al neamurilor, adresându-se romanilor şi corintenilor, îi numeşte pe ei mădulare ale Trupului lui Iisus Hristos, adică ale Bisericii (Rom. 12, 5; I Cor. 12, 27).
Trupul lui Hristos sau „Trupul Domnului”, căruia Sfinţii Părinţi îi spun şi „Trupul tainic al Domnului” este semnul văzut al mântuirii noastre, adică al întrupării Fiului lui Dumnezeu. Biserica a luat naştere prin întruparea lui Hristos. Biserica este dumnezeiască şi omenească, asemenea lui Iisus Hristos, Care a fost Dumnezeu şi om. De aceea ea este o prelungire tainică a întrupării Domnului, ea conţine viaţa Mântuitorului. Hristos S-a răstignit pentru noi cu trupul, pentru ca prin învierea în veac „să ridice steagul” (Isaia 5, 26), pentru sfinţii şi credincioşii Săi, fie la iudei, fie la păgâni, într-un singur trup al Bisericii Sale.
Sfântul Apostol Pavel ne arată în Epistola către Galateni, cap. 4, că noi suntem membre ale trupului lui Hristos, care este Biserica. Mântuitorul însuşi ne-a anunţat că noi trebuie să ne
hrănim cu Trupul Său, atunci când a întemeiat Taina Euharistiei,
iar apoi ne-a arătat că El este Viţa din care noi facem parte ca mlădiţe (Ioan 15, 1-6). Deci noi creştinii suntem parte din trupul Domnului, care este Biserica.
Biserica prelungeşte întruparea Mântuitorului prin neîntrerupta prezenţă a Fiului lui Dumnezeu cel întrupat în sânul ei şi prin lucrarea Sfântului Duh în mădularele ei (Ioan 14, 16). In calitatea Lui de cap nevăzut al Bisericii, Domnul nostru Iisus Hristos conduce Biserica şi este în Biserică permanent, prin continua Sa întrupare pe altarele în care se săvârşeşte Sfânta Liturghie. Căci Hristos este nu numai cap al Bisericii, ci şi trup al ei, dându-Se pe Sine spre cuminecare credincioşilor.
Iar Duhul Sfânt, ca „Domnul de viaţă Făcătorul”, o însufleţeşte.
Asemenea Mântuitorului cel în două firi, Biserica are două înfăţişări: una văzută, fiindcă oamenii fac parte din ea cu trupuri, şi alta nevăzută, care este lucrarea Sfântului Duh al lui Hristos sau dumnezeiescul har, izvorul vieţii, lucrării şi unităţii ei. El este cel care face posibilă transformarea pâinii şi a vinului euharistie în Trupul şi Sângele Domnului. Sfântul Apostol Pavel scrie efesenilor: …Silindu-vă să păziţi unitatea Duhului, întru legătura păcii. Este un trup şi un Duh, precum şi chemaţi aţi fost la o singură nădejde a chemării voastre (Efes. 4, 3-4).
Fericitul Augustin spune: „Ceea ce este sufletul pentru trupul omului, aceasta este Duhul Sfânt pentru trupul lui Hristos, care este Biserica. Sfântul Duh lucrează în toată Biserica, aşa cum lucrează sufletul în toate mădularele unui singur trup”.
Noi ne facem membri ai Bisericii prin harul Sfintelor Taine, îndeosebi prin Sfântul Botez şi prin Sfânta Împărtăşanie.
Prin Sfântul Botez noi ajungem mădulare ale Bisericii, murind şi înviind în chip tainic cu Hristos. Prin Sfânta Împărtăşanie ne facem purtători de Hristos, înzestraţi cu puteri duhovniceşti pe drumul desăvârşirii. Mântuitorul zice: Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu, rămâne întru Mine şi Eu întru el (Ioan 6, 56).
Tâlcuind aceste cuvinte, Sfântul Chirii al Alexandriei spune: „Primind în noi Trupul, trupeşte şi duhovniceşte, pe Fiul cel după fire şi adevărat, unit după fiinţă cu Tatăl… am primit mărirea de a ne face părtaşi şi de a ne împărtăşi cu firea cea mai presus de toate…”. „Dacă vrei să înţelegi Trupul lui Hristos, ascultă pe apostolul, care zice credincioşilor: …iar voi sunteţi trupul lui Hristos şi mădulare (fiecare) în parte (I Cor. 6, 15; 12, 27). Dacă deci voi sunteţi Trupul şi mădularele lui Hristos, taina voastră este aşezată pe masa Domnului: primiţi
taina voastră! Răspundeţi „Amin” la ceea ce sunteţi şi răspunzand
subscrieţi. Căci auzi: „Trupul lui Hristos” şi răspunzi „Amin”. Fii mădular al Trupului lui Hristos pentru ca Aminul» să fie adevărat”. „Credincioşii cunosc Trupul lui Hristos, dacă nu neglijează să fie trupul lui Hristos. Să fie trupul lui Hristos, dacă vor să trăiască din Duhul lui Hristos. Din Duhul lui Hristos nu trăieşte decât trupul lui Hristos… O, taină a evlaviei! O, semn al unităţii! O, lanţ al dragostei! Cine vrea să trăiască, are unde şi ce să trăiască. Să se apropie, să creadă; să fie întrupat Lui, ca să fie viu”.
Credem în Biserică pentru că ne uneşte cu Dumnezeu, pentru că în ea se află neîncetat Hristos şi Sfântul Duh şi pentru că ea nu greşeşte, fiind infailibilă.
Credem în ea şi pentru frumuseţea şi înălţimea scopurilor pe care ea le urmăreşte: acela de a ne pregăti pentru mântuire şi
acela de a ne mijloci această mântuire. Viaţa Bisericii este, în
întregime, o luptă pentru mântuire, cum ne mărturisesc Sfânta
Scriptură şi Sfânta Tradiţie: Luaţi Duh Sfânt; cărora le veţi
ierta păcatele, le vor fi iertate; şi cărora le veţi ţine, vor fi
ţinute, ne spune Sfânta Evanghelie (Ioan 20, 22-23). Sfântul Ciprian susţine că în afară de Biserică nu este mantuire şi cel ce nu are Biserica drept mamă, nu poate avea pe Dumnezeu de Tată.
Despărţirea Bisericii apusene de cea răsăriteană nu a dus la ruperea unităţii Bisericii pentru că această unitate nu se poate destrăma niciodată, oricare ar fi numărul şi calitatea ereticilor care se smulg de la sânul Bisericii. Ereziile şi schismele, oricât de multe şi de mari ar fi ele, nu pot împărţi Biserica cea una, pentru că ea stă strâns unită cu Capul ei, care este Iisus Hristos. Unitatea Bisericii este mai presus de fire şi ea nu poate fi zdruncinată de nimeni, căci Mântuitorul a zis lui Petru: …pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui (Matei 16, 18). Porţile iadului, după mărturia Sfântului Atanasie cel Mare, sunt gurile ereticilor, care niciodată nu vor putea să biruiască Biserica lui Hristos cea dreptmăritoare.
Biserica este numită sfântă pentru că sfânt este Capul ei, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, pentru că sfinte sunt mijloacele mântuirii, Duhul Sfânt, Care sălăşluieşte în Biserică
până la sfârşitul veacului, învăţătura propovăduită şi Trupul
Domnului, care este sfinţenia însăşi şi care se dăruieşte continuu pe altarele ei. Sfântul Apostol Pavel zice: …
Hristos a iubit Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinţească, curăţind-o cu baia apei prin cuvânt, şi ca s-o înfăţişeze Sieşi Biserică slăvită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă şi fără de prihană (Efes. 5, 25-27).
Biserica cea una a lui Hristos se împarte în două părţi: una
văzută şi pământească, a celor vii, şi alta nevăzută sau a celor
adormiţi. Amândouă acestea alcătuiesc o singură Biserică,
având acelaşi Cap, pe Hristos (Rom. 14, 7-9; Efes. 1, 10;
Matei 22, 32; 28, 18; Luca 15, 10; Filip. 2, 10; Efes. 2, 19;
Col. 2, 10; Evrei 12, 23). Aşadar, înţelege că Biserica celor vii sau pământească, văzută, se mai numeşte şi Biserica luptătoare, fiindcă membrii ei sunt încă în luptă cu puterile vrăjmaşe ale răului (Efes. 6, 11-13; Gal. 5, 17; I Petru 2, 11 ş.a.). Iar prin Biserica biruitoare, noi înţelegem Biserica pe care o formează toţi îngerii şi sfinţii din ceruri, care au biruit puterile celui rău şi au trecut în lumea cea nevăzută şi cerească (Evrei 12, 23; Efes. 5, 27; Apoc. 21, 10 ş.a.).
Biserica este una singură, dar ea cuprinde pe cei vii de pe
pământ, cât şi pe cei care au adormit în dreapta credinţă, care şi ei sunt vii cu sufletul şi slăvesc pe Dumnezeu alături de îngeri, şi se roagă pentru mântuirea lumii întregi.
Apostolul Pavel, după ce îi enumeră ucenicului său Timotei însuşirile slujitorilor bisericeşti, încheie astfel: “Acestea ţi le scriu … ca să ştii … cum trebuie să te porţi în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlpul şi temelia adevărului.” (I Tim. 3, 14-15).
Biserica Lui Dumnezeu nu este numai de astăzi, sau de ieri, de alaltăieri precum bisericie protestanţilor. Biserica Lui Dumnezeu este de la Iisus Hristos, întemeiată prin sângele Crucii de pe Golgota (Fapte 20, 28; Efes. 5, 25). Biserica lui Dumnezeu este aceea care, prin slujitorii ei, ţine legătura harului cu sfinţii Apostoli.
Este prea bine ştiut că cei doisprezece Apostoli au primit sfinţirea, “harul şi apostolia” (Rom. 1, 5) la pogorârea Duhului Sfânt.
Urmaşii Apostolilor au fost chemaţi, aleşi şi sfinţiţi de ierarhii Bisericii prin hirotonie, adică prin punerea mâinilor (Fapte 6,6; I Tim. 4,14; 5, 23; II Tim. 1,6), unul după altul, până în ziua de astăzi. Aceasta e “legătura harului” , legătura cu preoţia apostolic, pe care se păstrează – în şir neîntrerupt cu sfinţenie episcopii Bisericii. Aşa se sfinţesc – intră în legătura harului – şi astăzi diaconii, preoţii şi episcopii.
Au ereticii legătura aceasta? NU! De unde să aibă, dacă nu sunt din staulul oilor (Ioan 10, 1-10), dacă ei au ieşit dintre noi (I Ioan 2,19), şi nu se mai află în sânul Bisericii? Ei au întemeiat – de capul lor – bisericuţe noi, care nu mai sunt de la Hristos şi de la Duhul Sfânt, ci de la ei. Iisus Hristos A ÎNTEMEIAT P SINGURĂ BISERICĂ ŞI I-A PUS, ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA, O SINGURĂ TEMELIE.
NU SE MAI POATE PUNE ALTĂ TEMELIE A BISERICII, “CĂCI NIMENI NU POATE PUNE ALTĂ TEMELIE AFARĂ DE CEA PUSĂ, CARE ESTE IISUS HRISTOS” (I Cor.3,11).
După cum o singură credinţă, cea “dată sfinţilor (Apostoli) odată pentru totdeauna” (Iuda 1,3), tot aşa este O SINGURĂ TEMELIE PUSĂ BISERICII, ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA, PRIN PROOROCI, PRIN APOSTOLI ŞI PRIN IISUS HRISTOS PIATRA DIN CAPUL UNGHIULUI FIIND EL ÎNSUŞI (EFESENI 2,20). AŞA NE ÎNCREDINŢEAZĂ APOSTOLUL PAVEL, CÂND SCRIE: “DE ACUM NU MAI SUNTEŢI STRĂINI ŞI VENETICI, CI SUNTEŢI CETĂŢENI ÎMPREUNĂ CU SFINŢII ŞI CASNICII AI LUI DUMNEZEU, ZIDIŢI FIIND PE TEMELIA APOSTOLILOR ŞI A PROOROCILOR, PIATRA CEA DIN CAPUL UNGHIULUI FIIND ÎNSUŞI IISUS HRISTOS”, întru Care toată zidirea – fiind bine întocmită – creşte, pentru a fi locaş sfânt în Domnul. Întru El sunteţi şi voi împreună zidiţi, ca să fiţi locaş al lui Dumnezeu în Duh” (Efes. 2, 19-22).
Prin cuvintele «Biserică sobornicească», noi arătăm că Biserica noastră are menirea de a se răspândi în toată lumea, cuprinzând pe credincioşii din toate locurile, din toate timpurile şi de la toate popoarele, ca o încununare a poruncii Mântuitorului, Care a zis: Mergând, învăţaţi toate neamurile… (Matei 28, 19). Sfântul Apostol Pavel spune galatenilor şi colosenilor că în Biserica lui Hristos nu se face deosebire de neam între credincioşi: Nu mai este elin şi iudeu, tăiere împrejur şi netăiere împrejur, barbar, scit, rob ori slobod, ci toate şi întru toţi Hristos (Col. 3, 11; Gal. 3, 28). Biserică sobornicească înseamnă unirea tuturor cu totul. Fiecare membru şi toţi la un loc stau în unire cu Biserica întreagă şi aceasta cu fiecare membru.
I se mai spune sobornicească pentru că învăţătura ei este conformă cu întregul adevăr primit de la Hristos, spre deosebire de sectă sau de erezie, care are numai o parte de adevăr. Ea este sobornicească sau universală (catolică) pentru că deţine adevărul unic şi universal. Ortodoxia nu este numai dreaptă credinţă, ci şi deplină credinţă, adică adevărul întreg. De aceea i se spune sobornicească. Cu acest înţeles găsim cuvântul prima dată la Sfântul Ignatie purtătorul de Dumnezeu, care zice că: ,,Unde este Hristos, acolo este şi Biserica sobornicească”.
Iar «apostolică» se numeşte Biserica Ortodoxă pentru că ea a fost întemeiată de Mântuitorul prin Sfinţii Apostoli (Efes.2, 20) şi a fost răspândită în lume şi organizată de la început tot prin Sfinţii Apostoli. Apoi, pentru că păstrează neschimbată învăţătura dată de Iisus Hristos şi de Duhul Sfânt prin Sfinţii Apostoli. Şi, în sfârşit, pentru că păstrează darurile Sfântului Duh de la Sfinţii Apostoli prin succesiune, adică păstrează legătura harului neîntreruptă, de la apostoli şi până astăzi, succesiune numită apostolică. Apostolicitatea Bisericii este mărturisită atât de Sfânta Scriptură, cât şi de Sfânta Tradiţie; ei i se mai zice apostolică ş pentru că ea este zidită pe temelia apostolilor şi a proorocilor, piatra din capul unghiului fiind însuşi Iisus Hristos, întru Care toată zidirea bine alcătuită creşte, întru lăcaş sfânt, în Domnul (Efes. 2, 20-22; I Petru 2, 4; Apoc. 21, 14). Ea trăieşte viaţa in Hristos, aşa cum a învăţat de la Sfinţii Apostoli, care sunt cei mai autorizaţi interpreţi ai cuvintelor Mântuitorului.
Acelaşi apostol îndeamnă pe credincioşii săi să se depărteze de învăţătura şi de învăţătorii care nu se sprijină pe Sfinţii Apostoli. El scrie tesalonicenilor: Drept aceea, fraţilor, staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile pe care le-aţi învăţat, fie prin
cuvânt, fie prin epistola noastră (II Tes. 2, 15). Tot Sfântul Apostol Pavel spune lui Tit: De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te (Tit 3, 10).
Aceasta e Biserica lui Dumnezeu, – cetatea cea iubită de Dumnezeu (Apoc. 20,8), – unitatea harului în mulţimea credincioşilor.
Altă Biserică nimeni nu mai poate întemeia, fără numai dacă pune altă temelie. Bisericuţele noi, tocmai pentru că sunt noi, sunt zidite pe alte temelii. Nu mai stau pe temelia cea veche, pusă de Mântuitorul cu Proorocii şi cu Apostolii Săi. Dar în acest caz ele nu se mai pot numi nici evanghelice, nici apostolice, nici penticostale, ci aşa cum au fost numite şi cunoscute întotdeauna: ERETICE!
Încheiem şi noi învăţătura despre Biserica lui Iisus Hristos (Ortodoxă: sobornicească şi apostolească) cu un cald îndemn la dragoste, încredere, evlavie şi cuviinţă pentru casa lui Dumnezeu care e mama noastră (Gal. 4,26), corabia mântuirii noastre. Iubiţi Biserica şi ţineţi-vă strâns uniţi cu ea, ca să nu cădeţi din dreapta credinţă.
“Cei ce urâţi Sionul (Biserica), veţi fi ruşinaţi de Domnul, căci precum iarba de foc, aşa veţi fi uscaţi”.
Mi-am dat seama ca asta gandesti, de aceea te-am si intrebat ce crezi tu ca e biserica. Iata totusi ce spune Isus:
´´Caci acolo unde sunt doi sau trei adunati in Numele Meu sunt si Eu in mijlocul Lor´´( Matei 18:20).
´´Daca nu vrea sa asculte de ei spune-l Bisericii; si daca nu vrea sa asculte nici de Biserica, sa fie pentru tine ca un pagan si ca un vames´´.
Daca Isus ar fi considerat Biserica o cladire cu pereti pictati si impodobiti cu icoane, crezi ca in versetul asta ii trimite pe ucenici sa asculte de o cladire sau de oamenii din cladire?
´´Biserica se bucura de pace in toata Iudea, Galilea si Samaria se intarea sufleteste si umbla in frica Domnului; si cu ajutorul Duhului Sfant se inmultea´´(Fapte 9:31)
Cine se bucura de pace, umbla in frica Domnului si se inmultea: cladirea sau urmasii lui Hristos?
´´Vestea a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim…´´(Fapte 11:22)
´´Deci Petru era pazit in temnita, si Biserica nu inceta sa inalte rugaciuni catre Dumnezeu pentru El.´´(Fapte 12:5)
Se ruga cladirea, sau crestinii?
Aici trebuie sa faci diferenta. Templul, sinagoga, casa lui Dumnezeu, sunt lacasurile de inchinare. Biserica sunt crestinii care merg in lacasurile de inchinare pt a comunica cu Dumnezeu, pt a se inchina Lui. De aceea Biserica este considerata trupul ale carui madulare lucreaza pt Dumnezeu.
Sunt multe texte si multe argumente dar imi place sa scriu scurt si la obiect, nu mult si fara sens.
Am explicat foarte clar ce inseamna biserica si ce inseamna Biserica. In mare parte din articolul de mai sus este cuprinsa explicatia referitor la Biserica.
Da, Biserica sunt crestinii care merg in lacasurile de inchinare ca fiind madulare vii, dar ca sa fii madular viu trebuie sa fii in comuniune cu Biserica construita pe temelia apostolilor si proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Hristos. Sfantul Apostol Pavel de indeamna pe fiecare din noi sa avem grija cum zidim:
I Corinteni 3:
10. După harul lui Dumnezeu, cel dat mie, eu, ca un înţelept meşter, am pus temelia; iar altul zideşte. Dar fiecare să ia seama cum zideşte;
11. Căci nimeni nu poate pune altă temelie, decât cea pusă, care este Iisus Hristos.
Iar noi alta temelie nu am pus, a ramas aceiasi. Pe cand catolicii au pus ca temelie pe Papa, iar protestantii si neoprotestantii pe Sola Scriptura. Dar observam clar ca la temelie sta si Apostolul Pavel din versetul 10, si toti proorocii, piatra din capul unghiului fiind Hristos. Adica Biserica are legatura Harului cu Dumnezeu prin apostoli, prooroci, invatatori. Ti-am pus niste intrebari mai sus in legatura despre cuvintele Apostolului Andrei. Ai citit ce am scris mai sus, sau doar te prefaci ca citesti, nu ai rabdarea nici macar sa citesti?
Biserica care cuprinde pe toti si pe toate, vii si morti, trecutul, prezentul si viitorul a pastrat pana in prezent legatura Harului cu Hristos prin episcopi, diaconi, preoti. Biserica voastra nu mai are asa ceva din moment ce s-a desprins de Harul Duhului Sfant, de Trupul Sau. Biserica voastra a ramas cu simboluri, fapt dovedit prin ce vedeti voi in Impartasanie, sau prin alegerea preotilor – un joculet intre alegerea preotilor la voi deoarece preotii vostrii nu mai au preotie sacramentala. Voi confundati preotia universala cu Preotia Bisericeasca, cu Ierarhia Bisericii … Voi va considerati toti preoti dar Apostolul Pavel ne intreaba:
29. Oare toţi sunt apostoli? Oare toţi sunt prooroci? Oare toţi învăţători? Oare toţi au putere să săvârşească minuni?
30. Oare toţi au darurile vindecărilor? Oare toţi vorbesc în limbi? Oare toţi pot să tălmăcească?
Pentru ca Hristos a dat:
Efeseni4:
11. Şi el a dat pe unii apostoli, pe alţii prooroci, pe alţii evanghelişti, pe alţii păstori şi învăţători,
12. Spre desăvârşirea sfinţilor, la lucrul slujirii, la zidirea trupului lui Hristos, Adica a Bisericii.
13. Până vom ajunge toţi la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvârşit, la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos.
Si putem discuta la nesfarsit … Te rog frumos sa citesti tot comentariul de mai sus, pentru ca vei gasi ca tot ce am scris despre Biserica si nu vreau sa ma repet.
Am spus si mai inainte si ma repet: nu am nimic impotriva scrierilor, cartilor sau invataturilor, cu conditia sa nu contrazica Cuvantul lui Dumnezeu, sa nu contrazica invataturile lasate de Dumnezeu prin Scriptura, prin prooroci, prin Fiul Sau (asta inteleg eu prin Cuvantul adevarului).
Mi-ai dat citate dintr-o multime de Sfinti si Fericiti. Da-mi citate din ceea ce a spus Isus. Il cred pe El mai presus de toti Sfintii.
Petru a recunoscut ca Isus este Hristosul, Fiul Dumnezeului celui Viu. Isus i-a zis:´´Ferice de tine simone, fiul lui Iona, ca nu carnea si sangele ti-au descoperit lucrul acesta ci Tatal Meu care este in ceruri…Eu iti spun: Tu esti Petru,si pe aceasta piatra voi zidi biserica mea si portile locuintei mortilor nu o vor birui´´.
Petru nu a fost stanca pe care a fost cladita biserica. Portile iadului l-au biruit pe Petru cand L-a negat pe Domnul Isus cu juramant. Adevarul marturisit de Petru este temelia credintei credinciosilor. Biserica a fost cladita pe Acela care, prin viata Sa fara pacat si prin invierea Sa, a zdrobit portile locuintei mortilor. Petru insusi spune:´´´Daca ati gustat in adevar ca bun este Domnul, apropiati-va de El, Piatra Vie, lepadata de oameni dar aleasa si scumpa inaintea lui Dumnezeu ´´(1 Pertu 2:3-5).
´´Nimeni nu poate pune o alta temelie decat cea care a fost pusa si care este Isus´´(1Corint.3:11)
Petru a exprimat adevarul care este temelia credintei bisericii si Isus l-a onorat ca pe un reprezentant al tuturor celor ce cred in El:´´Iti voi da cheile Imparatiei Cerurilor si orice vei lega pe pamant va fi legat in ceruri si orice vei dezlega pe pamant va fi dezlegat in ceruri.
´´Cheile Imparatiei Cerurilor´´ sunt cuvintele rostite de Hristos. Toate cuvintele din Sfanta Scriptura sunt ale Sale. Ele au putere sa inchida si sa deschida cerul. Ele fac cunoscute conditiile in care oamenii sunt primiti sau lepadati.
Biserica este cladita pe Hristos ca temelie a ei: ea trebuie sa asculte de Hristos, Capul ei. Nu trebuie sa fie stapanita de om, nici sa depinda de om, ´´Caci unul singur este Dascalul vostru: Hristosul´´(Matei 23:8-10)
´´Blestemat sa fie omul care se increde in om, care se sprijina pe un muritor´´. Domnul ´´este Stanca, lucrarile Lui sunt desavarsite´´. ´´Ferice de toti cati se incred in El´´(Ieremia 17:5; Deuteronom 32:4; Psalm 2:12)
Si referitor la ce m-ati acuzat si tu si Edith, ca vreau doar sa va desfiintez raspunsurile, pot sa-ti spun ce a spus Domnul Isus:´´Orice rasad pe care nu l-a sadit Tatal Meu ceresc va fi smuls din radacina´´(Matei 15:13).
Nu am facut altceva decat sa citez din Cuvantul lui Dumnezeu. El este cel care desfiinteaza toate neadevarurile.
´´Degeaba Ma cinstesc ei dand invataturi care nu sunt decat niste porunci omenesti´´(Marcu 7:7; Matei 15:9)
I Corinteni 3:
10. După harul lui Dumnezeu, cel dat mie, eu, ca un înţelept meşter, am pus temelia; iar altul zideşte. Dar fiecare să ia seama cum zideşte;
Biblia vad ca are autor 4 Evanghelisti. Eu nu vad sa vina Hristos sa scrie personal Biblia. Asa ca tu din tot ce ai scris, cum poti sa citesti Biblia scrisa de niste oameni? Tu cred ca nu realizezi cat de penibila esti in astfel de afirmatii …
Matei 13:
14.Şi se împlineşte cu ei proorocia lui Isaia, care zice: “Cu urechile veţi auzi, dar nu veţi înţelege, şi cu ochii vă veţi uita, dar nu veţi vedea”.
FA 7:
51. Voi cei tari în cerbice şi netăiaţi împrejur la inimă şi la urechi, voi pururea staţi împotriva Duhului Sfânt, precum Şi părinţii voştri, aşa şi voi!
Tu si cu toata secta ta faceti hula impotriva Duhului Sfant care vorbeste prin oamenii alesi de Dumnezeu: Apostoli, Episcopi, (Prezbiteri)Preoti, Diaconi si toti urmasii acestora. Vai de voi fatarnicilor. Toti Parintii Bisericii prin Duhul Sfant au invatat oamenii, turma Lui Hristos. Sinoadele Ecumenice sunt modele dupa primul sinod apostolic relatat la Faptele Apostolilor CAP. 15. Voi HULITI DUHUL SFANT SI VA DATI MAI SFINTI DECAT APOSTOLII, DECAT SFINTII BISERICII. VAI DE VOI FATARNICILOR!
Si mai observ o mare blasfemie: Ca Petru a fost biruit de portile iadului. Vai de capul tau de ratacita!
Deci tu arunci si lepezi cuvintele Lui Hristos cand ii zice foarte clar lui Petru:
Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.
17. Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: Fericit eşti Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-au descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din ceruri.
18. Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.
19. Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ va fi legat şi în ceruri, şi orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat şi în ceruri.
20. Atunci a poruncit ucenicilor Lui să nu spună nimănui că El este Hristosul.
Deci dupa ce că Tatăl îi descoperă lui Petru pe Hristos Dumnezeu Adevărat şi Hristos îi dă cheile Împărăţiei lui Petru tu huleşti Cuvântul Lui Dumnezeu, pe Hristos! Păi Petru s-a lepădat de Hristos, precum toţi au fugit atunci de lângă El în timpul patimilor pentru că încă nu venise Duhul Sfânt! După mintea
La Cincizecime când s-a pogorât Duhul, atunci a început efectiv să se construiască Biserica Lui Dumnezeu, Lui Hristos. Duhul Sfânt i-a călăuzit şi călăuzeşte la tot Adevărul pe Părinţii Bisericii! Vai de mintea ta întunecată! Vedem foarte clar că Hristos îi porunceşte efectiv lui Petru să pască oile Lui, adică Biserica. De trei ori îi zice aceasta ca o amintire de lepădarea sa, şi îi demonstrează că a fost iertat pentru lepădare pentru că el s-a pocăit a plâns amar pentru ceea ce făcuse, pe când Iuda s-a spânzurat.
15. Deci după ce au prânzit, a zis Iisus lui Simon-Petru: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decât aceştia? El I-a răspuns: Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc. Zis-a lui: Paşte mieluşeii Mei.
16. Iisus i-a zis iarăşi, a doua oară: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti? El I-a zis: Da, Doamne, Tu ştii că Te iubesc. Zis-a Iisus lui: Păstoreşte oile Mele.
17. Iisus i-a zis a treia oară: Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti? Petru s-a întristat, că i-a zis a treia oară: Mă iubeşti? şi I-a zis: Doamne, Tu ştii toate. Tu ştii că Te iubesc. Iisus i-a zis: Paşte oile Mele.
Petru este piatra Bisericii în măsura în care el mărturiseşte această credinţă. Iar toţi cei ce-l au ca model pe Petru şi mărturisirea sa, sunt şi ei moştenitori ai făgăduinţei: pe ei, pe credincioşi, este clădită Biserica.
Pune mâna şi citeşte Biblia integral că rătăceşti în întuneric!
Bine, atunci o s-o spun pe intelesul tau: Petru a fost biruit de Satana. Adu-ti aminte, daca cunosti povestea lui Moise. Dupa zeci de ani de slujire a comis un singur pacat, n-a mai avut incredere in Dumnezeu. Dumnezeu i-a iertat pacatul, dar totusi l-a pedepsit prin faptul ca n-a mai intrat in tara Canaanului. Asa s-a intamplat si cu Petru: o singura distantare de Isus i-a fost suficienta pt ca Satana sa-l biruiasca.
Daca tu crezi ca temelia bisericii este un om care a fost invins de Satana, e parerea ta. Dar sa pui ca baza un om care a pacatuit in locul celui care a trait fara pacat si a fost singurul de pe pamantul acesta pe care Satana nu L-a putut invinge, asta e adevarata blasfemie; asta e hula; citeste mai sus ce se intampla cu cel se bazeaza pe un muritor si nu pe Dumnezeul cel Vesnic.
Petru a rostit un mare adevar si acel adevar este baza bisericii, care doar prin puterea lui Hristos poate iesi invingatoare din lupta cu Satana; Petru a fost ucenic, a fost apostol, dar a pacatuit; iar daca biserica ortodoxa are drept temelie un om pe care Satana l-a ispitit si l-a invins, nu ma mir ca ati ajuns sa-L dati la spate atat pe Dumnezeu cat si Cuvantul Sau.
Psalmi 5:
7. Iar eu, întru mulţimea milei Tale, voi intra în casa Ta, închina-mă-voi spre sfânt locaşul Tău, întru FRICA Ta.
Psalmi 18:
10. Frica de Domnul este curată, rămâne în veacul veacului. Judecăţile Domnului sunt adevărate, toate îndreptăţite.
Psalmi 33:
11. Veniţi fiilor, ascultaţi-mă pe mine, frica Domnului vă voi învăţa pe voi;
20. Moartea păcătoşilor este cumplită şi cei ce urăsc pe cel drept vor greşi.
Psalmi 35:
1. Necredinţa călcătorului de lege spune inimii mele, că nu este într-însul frica de Dumnezeu.
2. El singur se amăgeşte în ochii săi, când zice că ar fi urmărind fărădelegea şi ar fi urând-o.
3. Graiurile gurii lui fărădelege şi vicleşug; n-a vrut să priceapă ca să facă bine.
4. Fărădelege a gândit în aşternutul său, în toată calea cea bună n-a stat şi răutatea n-a urât.
Psalmi 54:
2. Ia aminte spre mine şi mă ascultă; mâhnitu-m-am întru neliniştea mea şi m-am tulburat de glasul vrăjmaşului şi de necazul păcătosului.
3. Că a abătut asupra mea fărădelege şi întru mânie m-a vrăjmăşit.
4. Inima mea s-a tulburat întru mine şi frica morţii a căzut peste mine;
Psalmi 63:
Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ţie; de la frica vrăjmaşului scoate sufletul meu.Acoperă-mă de adunarea celor ce viclenesc, de mulţimea celor ce lucrează fărădelege,Care şi-au ascuţit ca sabia limbile lor şi ca nişte săgeţi aruncă vorbele lor veninoase ca să săgeteze din ascunzişuri pe cel nevinovat. Fără de veste îl vor săgeta pe el şi nu se vor teme. Întăritu-s-au în gânduri rele.Grăit-au ca să ascundă curse; spus-au: “Cine ne va vedea pe noi?”Iscodit-au fărădelegi şi au pierit când le iscodeau,Ca să pătrundă înlăuntrul omului şi în adâncimea inimii lui.Dar Dumnezeu îi va lovi cu săgeata şi fără de veste îi va răni, că ei singuri se vor răni cu limbile lor. Tulburatu-s-au toţi cei ce i-au văzut pe ei; şi s-a temut tot omul.Şi au vestit lucrurile lui Dumnezeu şi faptele Lui le-au înţeles.Veseli-se-va cel drept de Domnul şi va nădăjdui în El şi se vor lăuda toţi cei drepţi la inimă.
Psalmi 90:
1. Cel ce locuieşte în ajutorul Celui Preaînalt, întru acoperământul Dumnezeului cerului se va sălăşlui.
2. Va zice Domnului: “Sprijinitorul meu eşti şi scăparea mea; Dumnezeul meu, voi nădăjdui spre Dânsul”.
3. Că El te va izbăvi din cursa vânătorilor şi de cuvântul tulburător.
4. Cu spatele te va umbri pe tine şi sub aripile Lui vei nădăjdui; ca o armă te va înconjura adevărul Lui.
Psalm 110:
10.ÎNCEPUTUL ÎNŢELEPCIUNII ESTE FRICA DE DOMNUL; înţelegere bună este tuturor celor ce o fac pe ea. Lauda Lui rămâne în veacul veacului.
Psalmi 118:
120. Străpunge cu frica Ta trupul meu, că de judecăţile Tale m-am temut.
121. Făcut-am judecată şi dreptate; nu mă da pe mâna celor ce-mi fac strâmbătate.
122. Primeşte pe robul Tău în bunătate, ca să nu mă clevetească cei mândri.
123. Sfârşitu-sau ochii mei după mântuirea Ta şi după cuvântul dreptăţii Tale.
124. Fă cu robul Tău, după mila Ta, şi îndreptările Tale mă învaţă.
125. Robul Tău sunt eu; înţelepţeşte-mă şi voi cunoaşte mărturiile Tale.
Pilde 1:
7. Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii; cei fără minte dispreţuiesc înţelepciunea şi stăpânirea de sine.
27. Când va veni peste voi necazul ca furtuna şi când nenorocirea ca vijelia vă va cuprinde.
28. Atunci mă vor chema, dar eu nu voi răspunde; din zori mă vor căuta şi nu mă vor afla,
29. Pentru că ei au urât ştiinţa şi frica de Dumnezeu n-au ales-o,
30. Fiindcă n-au luat aminte la sfaturile mele şi cercetarea mea au dispreţuit-o.
31. Mânca-vor din rodul căii lor şi de sfaturile lor sătura-se-vor,
32. Căci îndărătnicia omoară pe cei proşti şi nepăsarea pierde pe cei fără minte;
33. Iar cel ce mă ascultă va trăi în pace şi linişte şi de rele nu se va teme”
Pilde 8:
13. Frica de Dumnezeu este urgisirea răului. Mândria şi obrăznicia, calea răutăţii şi gura cea aprigă le urăsc eu.
Pilde 9:
10. Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi priceperea este ştiinţa Celui Sfânt.
16. “Cine este neînţelept să intre la mine!” Şi celui lipsit de buna-chibzuială îi zice:
17. “Apa furată e mai plăcută şi pâinea mâncată pe furiş are gust mai bun”.
18. Şi omul nu ştie că acolo sunt numai umbre, iar cei pe care îi pofteşte nebunia se află de mult în adâncurile şeolului (locuinţa morţilor).
Pilde 10:
27. Frica de Dumnezeu lungeşte zilele (omului), iar anii celor fără de lege sunt puţini.
Pilde 14:
16. Înţeleptul se teme şi se fereşte de rău, iar cel fără de minte îşi iese din fire şi se simte la adăpost.
26. Întru frica lui Dumnezeu este nădejdea celui tare; fiii lui afla-vor (acolo) un liman.
27. Frica de Dumnezeu este un izvor de viaţă, ca să putem scăpa de cursele morţii.
Pilde 15:
16. Mai bine puţin intru frica lui Dumnezeu, decât vistierie mare şi tulburare (multă).
28. Inima celui drept chibzuieşte ce să răspundă, iar gura celor nelegiuiţi împrăştie răutăţi.
32. Cel ce leapădă mustrarea îşi urgiseşte sufletul său, iar cel ce ia aminte la dojană dobândeşte înţelepciune.
33. Frica de Dumnezeu este învăţătură şi înţelepciune, iar smerenia trece înaintea măririi.
Pilde 16:
4. Pe toate le-a făcut Domnul fiecare cu ţelul său, la fel şi pe nelegiuit pentru ziua nenorocirii.
5. Toată inima semeaţă este urâciune înaintea Domnului; hotărât, ea nu va rămâne nepedepsită.
6. Prin iubire şi credinţă se ispăşeşte păcatul şi prin frica de Dumnezeu te fereşti de rele.
Pilde 19:
23. Frica de Dumnezeu duce la viaţă şi ne îndestulăm fără să fim loviţi de nenorocire.
25. Loveşte pe cel ce batjocoreşte şi cel fără de minte va deveni înţelept; mustră pe cel înţelept şi el va pricepe ştiinţa.
Pilde 23:
17. Să nu râvnească inima ta la cei păcătoşi, ci totdeauna să rămână la frica de Domnul,
18. Căci dacă o vei păzi pe ea, mai ai şi tu un viitor şi nădejdea ta nu se va pierde.
Iov 28:
28. După aceea Dumnezeu a zis omului: Iată, frica de Dumnezeu, aceasta este înţelepciunea, iar în depărtarea de cel rău stă priceperea”.
Ecclesiasticul 1:
10. Frica Domnului este mărire şi laudă şi veselie şi cunună de bucurie.
11. Frica Domnului va desfăta inima şi va da veselie şi bucurie şi lungime de zile.
12. Celui ce se teme de Domnul bine îi va fi; întru cele mai de pe urmă şi în ziua sfârşitului său va afla har. Temerea de Domnul este dar de la Dumnezeu şi îndreaptă pe om pe căile iubirii.
14. Începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu şi cu cei credincioşi ea se formează o dată în sânul mamei. Între oameni ea şi-a pus temelie veşnică şi seminţiei lor se încredinţează.
15. Deplinătatea înţelepciunii este a se teme de Domnul, şi ea îi adapă din roadele sale.
17. Cununa înţelepciunii este temerea de Domnul, care odrăsleşte pace şi sănătate nevătămată; dar şi una şi alta sunt daruri de la Dumnezeu, Care revarsă cinste peste cei care Îl iubesc pe Dânsul.
18. El a văzut-o şi a măsurat-o; ştiinţă şi înţeleaptă înţelegere ca ploaia a revărsat şi a înălţat mărirea celor ce o stăpânesc pe dânsa.
19. Rădăcina înţelepciunii este a se teme de Domnul, iar ramurile ei, lungime de zile.
20. Frica Domnului îndepărtează păcatele, şi la cine petrece, de la acela abate mânia.
26. Că înţelepciunea şi învăţătura stau în temerea de Domnul, şi plăcute sunt Lui credinţa şi blândeţea.
27. Nu fi neîncrezător în temerea de Domnul şi să nu te apropii de El cu inimă îndoită.
28. Nu te făţărnici înaintea oamenilor, şi buzelor tale ia aminte.
29. Nu te înălţa, ca să nu cazi şi să aduci necinste sufletului tău.
30. Căci va descoperi Domnul cele ascunse ale tale şi în mijlocul adunării te va înjosi,
31. Pentru că nu te-ai apropiat cu inimă curată de frica Domnului, şi inima ta este plină de vicleşug.
Eccles. 9:
16. Cei drepţi să fie oaspeţii tăi şi în frica Domnului să fie lauda ta.
Eccles. 10:
20. Care este neamul vrednic de cinste? Neamul omenesc.
21. Care este neamul cel cinstit? Cel care se teme de Domnul.
22. Care este neamul fără de cinste? Tot neamul omenesc.
25. Lauda celui bogat şi a celui cinstit şi a celui sărac este frica Domnului.
Eccles. 16:
1.Nu pofti mulţime de fii fără de folos, nici te bucura de fiii nelegiuiţi.
2.De se vor înmulţi, nu te bucura de ei, dacă nu este frica lui Dumnezeu cu ei.
4.Că mai bun este unul decât o mie şi a muri fără de fii, decât a avea fii fără de frica lui Dumnezeu.
Eccles. 19:
18. Toată înţelepciunea este în frica Domnului, şi în toată înţelepciunea este împlinirea legii.
19. Şi nu este înţelepciunea ştiinţa răutăţii; şi unde este sfatul păcătoşilor nu ţeste înţelepciune.
21. Mai bun este cel care înţelege puţin cu frică, decât cel care prisoseşte cu mintea şi calcă legea.
22. Este un soi de isteţime în treburi care este nedreaptă, şi este câte unul care întoarce judecata ca să scoată hotărârea plăcută lui.
Eccles. 25:
8.Cununa bătrâneţilor este cunoaşterea multor lucruri şi mărirea lor, frica Domnului.
14. Frica Domnului toate le covârşeşte şi cel care o ţine pe ea, cui se va asemăna?
Eccles. 27:
3. De nu se va ţine cineva pe sine cu sârguinţă în frica Domnului, curând se va nărui casa lui.
Eccles. 36:
1. Miluieşte-ne pe noi, Stăpâne, Dumnezeul tuturor, şi cercetează-ne!
2. Trimite frica Ta peste toate neamurile.
Eccles. 40:
28. Banii şi tăria înalţă inima; şi mai mult decât amândouă, frica de Dumnezeu.
29. Temerii de Domnul nimic nu-i lipseşte şi cu ea nu mai trebuie alt ajutor.
30. Frica de Dumnezeu este un rai binecuvântat, şi mai mult decât toată mărirea, preţul ei.
Eccles. 45:
31. Şi Finees, fiul lui Eleazar, al treilea este întru mărire, râvnind el întru frica Domnului.
Poate te mai smereşti să îţi fie frică de Dumnezeu că eşti neînţeleaptă! Te crezi vrednică de El, dar huleşti Biserica Lui!
“Să te certe pe tine Domnul!”
Sunt de acord cu ce ai scris mai sus. Dar, din nestiinta sau ignoranta, omiti esenta crestinismului. Iata ce spune insusi Mantuitorul:
´´Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul Tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau. Aceasta este cea dintai si CEA MAI MARE PORUNCA. Iar a doua asemenea ei, este: ´´Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. In aceste doua porunci se cuprinde toata Legea si Proorocii´´(Matei 22:36-40).
´´Daca Ma iubiti, veti pazi poruncile Mele… Cine are poruncile Mele si le pazeste acela Ma iubeste; si cine Ma iubeste va fi iubit de Tatal Meu´´(Ioan 14:15,21)
´´Cum M-a iubit pe Mine Tatal, asa v-am iubit si eu pe voi. Ramaneti in dragostea Mea. Daca paziti poruncile Mele veti ramanea in dragostea Mea, DUPA CUM SI EU AM PAZIT PORUNCILE TATALUI MEU SI RAMAN IN DRAGOSTEA LUI´´(Ioan 15:9,10)
´´Caci dragostea de Dumnezeu sta in pazirea poruncilor Lui. Si poruncile Lui nu sunt grele´´(1 Ioan 5:3)
´´Si dragostea sta in vietuirea dupa poruncile Lui. Aceasta este porunca in care trebuie sa umblati, dupa cum ati auzit de la inceput´´.(2Ioan 6),etc.
Daca tu Il astepti pe Isus tremurand de frica din toate incheieturile, e problema ta. Eu am incredere in cuvintele Lui si stiu ca si-a dat viata pentru mine,o pacatoasa, pentru ca ma iubeste. De aceea am facut din Isus confidentul meu, prietenul meu cel mai bun, rugandu-L zi de zi sa fie langa mine si sa ma calauzesca. Astept cu nerabdare si bucurie ziua cand Il voi vedea pe norii cerului. As vrea tare mult sa poti simti si tu aceeasi bucurie.
Biblia a fost scrisa de oameni. Deci dupa mintea ta ratacita uite asa te-ai lepadata de apostoli, de prooroci, de Duhul Sfant! Hristos S-a rugat Tatalui pentru Apostoli. Pe nici unul a zis ca nu ii va pierde decat pe Fiul pierzarii ca se implineasca Scriptura!
Ioan 17:
12. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău, pe cei ce Mi i-ai dat; şi i-am păzit şi n-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura.
Uita-te sa vezi cat de importanti erau apostolii pentru Hristos:
Luca 12:
7. Ci şi perii capului vostru, toţi sunt număraţi. Nu vă temeţi; voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.
8. Şi zic vouă: Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, şi Fiul Omului va mărturisi pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
9. Iar cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, lepădat va fi înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
10. Oricui va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, i se va ierta; dar celui ce va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta.
11. Iar când vă vor duce în sinagogi şi la dregători şi la stăpâniri nu vă îngrijiţi cum sau ce veţi răspunde, sau ce veţi zice,
12. Că Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela, ce trebuie să spuneţi.
Citeste clar: Duhul Sfant vorbea prin Apostoli, iar tu hulesti cuvintele apostolilor, ale Duhului Sfant.
Apostolii sunt martorii Lui Hristos în vecii vecilor! Amin.
FA 1:
7. El a zis către ei: Nu este al vostru a şti anii sau vremile pe care Tatăl le-a pus în stăpânirea Sa,
8. Ci veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, şi Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi în Samaria şi până la marginea pământului
În Faptele Apostolilor vedem foarte clar câte minuni săvârşea Apostolul Petru şi tu îndrăzneşti să îl huleşti cu tot cu Biblia ta!
Apostolul Petru vindecă un olog:
FA 3:
6. Iar Petru a zis: Argint şi aur nu am; dar ce am, aceea îţi dau. În numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, scoală-te şi umblă!
7. Şi apucându-l de mâna dreaptă, l-a ridicat şi îndată gleznele şi tălpile picioarelor lui s-au întărit.
Apostolul Petru este plin de Duhul Sfânt:
FA 4:
8.Atunci Petru, plin fiind de Duhul Sfânt, le-a vorbit:[...]
Tu ispiteşti pe Duhul Sfânt din Petru făţarnic-o! Vai de mintea ta rătăcită! Ia aminte la cuvintele Sfântului Petru! Vei da seama de toată hula ta scrisă împotriva Duhului Sfânt, împotriva Sfântului Apostol Petru:
3. Iar Petru a zis: De ce a umplut satana inima ta, ca să minţi tu Duhului Sfânt şi să doseşti din preţul ţarinei?
De ce v-aţi învoit voi să ispitiţi Duhul Domnului? Iată picioarele celor ce au îngropat pe bărbatul tău sunt la uşă şi te vor scoate afară şi pe tine. Şi ea a căzut îndată la picioarele lui Petru şi a murit. Şi intrând tinerii, au găsit-o moartă şi, scoţând-o afară, au îngropat-o lângă bărbatul ei.
Până şi cu puterea umbrei Petru vindeca lumea, iar tu huleşti cuvintele lui!
FA 5:
15. Încât scoteau pe cei bolnavi în uliţe şi-i puneau pe paturi şi pe tărgi, ca venind Petru, măcar umbra lui să umbrească pe vreunul dintre ei.
Petru vindecă un bărbat pe nume Enea, înviază o fată pe nume Tavita:
FA
33. Şi acolo a găsit pe un om, anume Enea, care de opt ani zăcea în pat, fiindcă era paralitic.
34. Şi Petru i-a zis: Enea, te vindecă Iisus Hristos. Ridică-te şi strânge-ţi patul. Şi îndată s-a ridicat.
40. Şi Petru, scoţând afară pe toţi, a îngenunchiat şi s-a rugat şi, întorcându-se către trup, a zis: Tavita scoală-te! Iar ea şi-a deschis ochii şi, văzând pe Petru, a şezut.
DUHUL SFÂNT VORBEŞTE CU PETRU, CUVINTELE LUI PETRU AU PUTERE PESTE CEI CE ASCULTAU CUVÂNTUL ŞI PESTE NEAMURI:
FA 10:
19. Şi tot gândindu-se Petru la vedenie, Duhul i-a zis: Iată, trei bărbaţi te caută;
44. Încă pe când Petru vorbea aceste cuvinte, Duhul Sfânt a căzut peste toţi cei care ascultau cuvântul.
45. Iar credincioşii tăiaţi împrejur, care veniseră cu Petru, au rămas uimiţi pentru că darul Duhului Sfânt s-a revărsat şi peste neamuri.
46. Căci îi auzeau pe ei vorbind în limbi şi slăvind pe Dumnezeu.
FA 11:
15. Şi când am început eu să vorbesc, Duhul Sfânt a căzut peste ei, ca şi peste noi la început.
16. Şi mi-am adus aminte de cuvântul Domnului, când zicea: Ioan a botezat cu apă; voi însă vă veţi boteza cu Duh Sfânt.
17. Deci, dacă Dumnezeu a dat lor acelaşi dar ca şi nouă, acelora care au crezut în Domnul Iisus Hristos, cine eram eu ca să-L pot opri pe Dumnezeu?
18. Auzind acestea, au tăcut şi au slăvit pe Dumnezeu, zicând: Aşadar şi păgânilor le-a dat Dumnezeu pocăinţa spre viaţă;
PETRU ESTE ALES PENTRU CA NEAMURILE SĂ AUDĂ CUVÂNTUL EVANGHELIEI, ÎNŢELEGI? NU SĂ ÎL CITEASCĂ, SĂ ÎL AUDĂ!
FA 15:
7. Şi făcându-se multă vorbire, s-a sculat Petru şi le-a zis: Bărbaţi fraţi, voi ştiţi că, din primele zile, Dumnezeu m-a ales între voi, ca prin gura mea neamurile să audă cuvântul Evangheliei şi să creadă.
8. Şi Dumnezeu, Cel ce cunoaşte inimile, le-a mărturisit, dându-le Duhul Sfânt, ca şi nouă.
ASCULTĂ BINE OM NECREDINCIOS! CUM HULEŞTI TU PE APOSTOLUL LUI DUMNEZEU! SCRIE FOARTE CLAR CĂ PETRU ESTE PLIN DE DUH SFÂNT! PLIN!(FA 4,8). ŞI NU NUMAI CUVINTELE LUI PETRU LE HULEŞTI CI ŞI PE CELE ALE LUI HRISTOS CÂND I-A FĂGĂDUIT LUI CĂ ÎI DĂ CHEILE ÎMPĂRĂŢIEI ŞI PE EL VA ZIDI BISERICA SA ŞI PORŢILE IADULUI NU O VOR BIRUI PENTRU CĂ :
MATEI 19:
28. IISUS LE-A ZIS: Adevărat zic vouă că voi cei ce Mi-aţi urmat Mie, la înnoirea lumii, când Fiul Omului va şedea pe tronul slavei Sale, veţi şedea şi voi pe douăsprezece tronuri, judecând cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.
IISUS ZICE CLAR CĂ NU O VOR BIRUI ŞI TRONSC PLOŞC TU RĂSTĂLMĂCEŞTI CUVINTELE LUI HRISTOS! TU CHIAR LE LEPEZI!
PAVEL DESCRIE CĂ ARE ACELAŞI CUVÂNT CA ŞI PETRU LA CEI NETĂIAŢI ÎMPREJUR, PE CÂND PETRU AVEA PUTERE ÎN CUVÂNT PRIN DUHUL SFÂNT LA IUDEI. PAVEL ÎL NUMEŞTE STÂLP PE PETRU ŞI NU NUMAI PE EL CI ŞI PE IACOV ŞI IOAN:
7. Ci dimpotrivă, văzând că mie mi-a fost încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru, Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur,
8. Căci Cel ce a lucrat prin Petru în apostolia tăierii împrejur a lucrat şi prin mine la neamuri;
9. Şi cunoscând harul ce mi-a fost dat mie, Iacov şi Chefa şi Ioan, cei socotiţi a fi stâlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba dreapta spre unire cu ei, pentru ca noi să binevestim la neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur,
DE RUŞINE TE FAC CUVINTELE SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL CARE ÎL NUMEŞTE STÂLP; PETRU(Πετρος) în aramaică se traduce ca Chefa, Kefa aceasta însemnând PIATRĂ. DE RUŞINE TE FAC CUVINTELE MÂNTUITORULUI CÂND ÎI SPUNE LUI PETRU:
18. Şi Eu îţi zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui.
Temelia Adevarului este Biserica, aceasta incluzand Evanghelia, Sfintii Apostoli, Sfanta Liturghie, Parintii, preotii, poporul!
Tu vii cu secta ta de 200 de ani, habar nu aveti ce aia istorie, ce e timp, rataciti nestiind Scripturile! Te dai mare inteleapta ca stii Biblia,DAR ÎNCEPUTUL ÎNŢELEPCIUNII ESTE FRICA DE DOMNUL; înţelegere bună este tuturor celor ce o fac pe ea. Lauda Lui rămâne în veacul veacului(Psalm 110,10) şi uite aşa te spurci tu în continuare în mocirla ereziei!
Apocalipsa:
11.Cine e nedrept, să nedreptăţească înainte. Cine e spurcat, să se spurce încă. Cine este drept, să facă dreptate mai departe. Cine este sfânt, să se sfinţească încă.
Doamne miluieste-ma pe mine pacatosul!
30. La voi însă şi perii capului, toţi sunt număraţi.
31. Aşadar nu vă temeţi; voi sunteţi cu mult mai de preţ decât păsările.
32. Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.
40. Cine vă primeşte pe voi pe Mine Mă primeşte, şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
33. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor şi Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri.
Şi în concluzie după cele scrise mai sus te-ai lepădat de cuvintele Sfântului Apostol Petru, rezultând că te-ai lepădat de Hristos! Şi prin lepădarea cuvintelor Sfântului Apostol Petru ai ajuns în secta adventistă neapostolică, de 200 de ani clădită pe temelia diavolului, pe neghină!
Vad ca iti place mult sa scrii. Oare de ce nu iti place sa si citesti? Unul din versetele pe care le-am scris mai sus a fost din 1 Petru 2:4 in care chiar Petru ne incurajeaza sa ne apropiem de Isus, ´´piatra vie´´. Petru insusi citeaza textul din VT. Isaia 28:16 ´´Caci este scris in Scriptura ´´Iata ca pun in Sion o piatra din capul unghiului, aleasa, scumpa; si cine se increde in El nu va fi de rusine´´. Crezi ca aici Petru isi face propaganda singur, sau ca Isaia a proorocit despre el? Oare nu amandoi se refera la Isus ´´Stanca´´, ´´piatra din capul unghiului´´, temelia bisericii crestine?
Toata Scriptura e inspirata de Dumnezeu prin Duhul sau Sfant. Nu stiu ce te-a facut pe tine sa crezi ca as fi zis ca Petru nu face parte din cei care au primit Duh Sfant. Am spus doar ca Satana i-a intins o cursa si Petru a cazut in ea, la fel cum s-a intamplat si cu Moise, si cu Ilie, si cu David, si cu Solomon, etc. Asta nu inseamna ca Dumnezeu nu i-a iertat sau ca nu vor fi in Imparatia lui Dumnezeu.
Ai face bine sa inveti de la Hristos insusi, de la Petru, Pavel, Ioan, un comportament crestin, un limbaj crestinesc, sa inveti ce este dragostea,blandetea, mila, bunatatea, indelunga rabdare, sa-L iubesti pe Dumnezeu din toata inima si sa-ti iubesti aproapele. Sa te rogi pt cei care te vorbesc de rau. (Cu toate ca eu nu te-am vorbit de rau dar totusi m-ai cam facut in destule feluri). Ai mult de munca cu tine insuti pana ai sa devii un urmas adevarat al lui Hristos, dar eu am incredere in Dumnezeu si am sa ma rog pentru tine.
Invata te rog versetul acesta; ar fi un inceput bun pentru tine:
´´Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de nelegiuire ci se bucura de adevar, acopera totul, crede totul, nadajduieste totul, sufera totul´´(1Corint. 13:4-7).
Abia cand ai sa te regasesti in cuvintele astea, te vei numi crestin, urmas al lui Hristos.
Dumnezeu sa te ajute!
As vrea sa ma botez la un cult… dar nu stiu care este adevarat. Stiu insa ca Iisus a spus: “…cel ce crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu şi mai mari decât acestea va face”. Va rog sa-mi spuneti voi ortodocsi, catolici, penticostali, baptisti, iehovisti daca aveti in randurile voastre un asemenea om. Daca da, acel cult detine Adevarul, ceilalti sunt pe dinafara, chiar daca au o istorie multimilenara… intr-ale ereziei.
Anonim, nu pot sa-ti spun decat sa te rogi sincer lui Dumnezeu sa te ajute sa intelegi Cuvantul Sau, sa te ajute sa il cunosti pe El, asa cum il descriu proorocii, profetii si apostolii in paginile Bibliei, si roaga-L pe El sa iti indrume pasii catre Biserica Sa.
Dumnezeu asculta rugaciunea sincera, care iese dintr-o inima flamanda si insetata dupa adevar.
Am sa ma rog pentru tine. Domnul sa te calauzesca!
Anonim nu te lua după Roxana. Temelia Adevărului este Biserica, Trupul Lui Hristos ce se împărtăşeşte întreg în fiecare Liturghie la credincioşi. Biserica include Sfânta Evanghelie, Apostolii, Sfinţii, Părinţii Bisericii. Biserica Lui Hristos este cea de dreaptă credinţă, adică ORTODOXĂ. Ea nu s-a putut despărţi şi nu se poate împarte, ea este Una precum S-a rugat Hristos Tatălui. De Biserica ortodoxă universală, apostolică, veche de 2000 de ani s-a despărţit Biserica Catolică, dar ea nu mai reprezintă Adevărul, ei au deformat Adevărul de-a lungul timpului. Din Biserica Catolică au apărut protestanţii, iar apoi neoprotestanţii cu altfel de exagerări pietiste.
Biserica cum am demonstrat mai sus nu a dispărut în neant, cum rătăcit te îndrumă Roxana. Nu lua în seamă rătăcirile ei! Biserica Apostolică este Ortodoxă şi ea reprezintă Adevărul întreg ca acum 2000 de ani numai că el se aprofundează, Se îmbogăţeşte pe Sine precum ai văzut în pilda în care Hristos povestea de grăuntele unei seminţe de muştar şi creşte precum un copac! Asta este Biserica Ortodoxă! De-a lungul 2000 de ani Ea aşa a crescut şi creşte precum o Mireasă a Lui Hristos!
Anonim te îndrum să citeşti Biblia în raport cu învăţăturile Bisericii! Apostolul Petru ne avertizează că în Scripturi sunt lucruri greu de înţeles şi trebuie îndrumare, precum la famen etiopian care citea din Scripturi dar nu înţelegea, până ce a fost îndrumat de către Filip.
16. Cum vorbeşte despre acestea, în toate epistolele sale, în care sunt unele lucruri cu anevoie de înţeles, pe care cei neştiutori şi neîntăriţi le răstălmăcesc, ca şi pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare.
Ultimul sfat Anonim fereşteş-te de sectanţi, de neoprotestanţii în ziua de azi!
Scindarea crestinismului nu are nimic de’a face cu Hristos. Scopul diavolului este de a dezbina cât poate de mult crestinatatea.
“Fiti treji, privegheati. Potrivnicul vostru, diavolul, umbla, racnind ca un leu, cautand pe cine sa înghita.”(1 petru 5,8)
Ca sectantii aduc dezbinare şi neanţelegere în familie, între rude, între prieteni, între vecini şi pana la urmă, dezbinare într-un neam nu mai este un secret pt nimeni.
Trasatura cea mai comuna a sectantilor este existenta numeroaselor contradictii ,ca si mitica Hydra, capetele “reformatorilor” se înmultesc mereu.Este imposibil sa se tina evidenta tuturor grupurilor protestante care apar aproape zilnic. S-au format zeci si sute de curente.Spectacolul acestei farâmitari este foarte trist si este unul dintre cauzele majore ale slabirii marturiei crestine în lumea Occidentala.
Daca judecam “reforma” dupa roadele ei suntem obligati sa tragem concluzia ca acest pom trebuie “taiat si aruncat în foc” (Matei 7:19).
Cei care produc dezbinare in Biserica ,sunt denumiti in Sf.Scriptura oameni fara Duhul Lui Dumnezeu iar scopul lor imediat este atacul asupra unitatii credintei.
”Aceştia sunt cei ce fac DEZBINARI, (oameni) fireşti, care nu au Duhul.” (Iuda 1,19)
Unde este un sectant acolo este si DEZBINARE ,treaba e clara ,ca asa stau lucrurile priviti video de mai jos…
(subiect luat de la adresa: http://mihailandrei.wordpress.com/2011/01/27/cine-aduce-dezbinarea/)
http://www.adevarul.ro/locale/constanta/Constanta-_A_dat_foc_masinii_in_care_se_afla_sotia_sa_0_368963154.html
P.S. Roxana tu eşti chiar disleptică! Tu chiar nu ştii să citeşti. Omul s-a referit la (citez): “ortodocsi, catolici, penticostali, baptisti, iehovisti”. Nu a pomenit de voi. Dacă eşti smerită stai în banca ta. Altfel dai dovadă de neobrăzare, de mândrie!
Şi ar fi bine să vă vedeţi de bârna voastră, decât să judecaţi oamenii! Vedem clar că aveţi şi voi uscăturile voastre!
Matei 10:34 ´´Sa nu credeti ca am venit sa aduc pacea pe pamant: n-am venit sa aduc pacea ci sabia´´.
Luca 12:51 ´´Credeti ca am venit sa aduc pace pe pamant? Eu va spun nu, ci mai degraba dezbinare.´´
Matei 10:35 ´´Caci am venit sa despart pe fiu de tatal sau, pe fiica de mama sa sipe nora de soacra-sa.´´
Sunt cuvintele Mantuitorului. Cumva sugerezi ca si El era ´´sectant´´? Pentru ca in cazul asta, cum am mai spus si inainte, sunt mandra sa fiu sectanta.
Si nu am spus niciodata ca ar exista padure fara uscaturi; satana este la lucru si asta se intampla cand oamenii nu se prind cu hotarare ferma de mana pe care Isus o intinde cu atata mila catre noi.
Iar eu mai sus doar am sugerat ca anonim sa se increada in Dumnezeu si sa-L roage pe El sa il ghideze catre biserica Sa. Nu vad de ce te-ai aprins asa; nu am spus o biserica anume.
Eu am incredere ca Dumnezeu, atunci cand il rugam sincer, ne ajuta sa facem alegerile corecte; tu de ce nu ai incredere in El?
roxana, daca esti pocaita/sectanta sau de orice ratacire ai mai fi, eu nu inteleg de ce nu te duci la psihopatii tai de sectari si sa lasi ortodoxia-n pace.
Cretinsimul asta a dus la cele doua razboaie mondiale , inchizitia si cruciadle ..Dumnezeu sa va lumineze !
Daca si religia Grecilor sau a imparatilor Romani este cea adevarata atunci ….
Ezechiel 44:7
Aţi băgat în Locaşul Meu cel Sfânt nişte străini cu inima netăiată împrejur şi cu carnea netăiată împrejur, ca să-Mi spurce Casa; aţi adus pâinea Mea, grăsimea şi sângele înaintea tuturor urâciunilor voastre şi aţi rupt astfel legământul Meu.
Ezechiel 44:9
Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Niciun străin, netăiat împrejur cu inima şi netăiat împrejur cu trupul, să nu intre în Locaşul Meu cel Sfânt, niciunul din străinii care vor fi în mijlocul copiilor lui Israel.
isaia 52
1) “Trezeste-te, trezeste-te! imbraca-te in podoaba ta, Sioane! Pune-ti hainele de sarbatoare, Ierusalime, cetate sfanta! Caci nu va mai intra in tine nici un om netaiat imprejur sau necurat.
Isaia 29:16
Stricaţi ce sunteţi! Oare olarul trebuie privit ca lutul sau poate lucrarea să zică despre lucrător: „Nu m-a făcut el”? Sau poate vasul să zică despre olar: „El nu se pricepe”?
Isaia 40:14
Cu cine S-a sfătuit El, ca să ia învăţătură? Cine L-a învăţat cărarea dreptăţii? Cine L-a învăţat înţelepciunea şi I-a făcut cunoscut calea priceperii?
Isaia 40:15
Iată, neamurile sunt ca o picătură de apă din vadră, sunt ca praful pe o cumpănă; El ridică ostroavele ca un bob de nisip.
Isaia 40:16
Libanul n-ajunge pentru foc, şi dobitoacele lui n-ajung pentru arderea de tot.
Isaia 40:17
Toate neamurile sunt ca o nimica înaintea Lui, nu sunt decât nimicnicie şi deşertăciune.
Isaia 40:18
Cu cine voiţi să asemănaţi pe Dumnezeu? Şi cu ce asemănare Îl veţi asemăna?
Isaia 40:19
Meşterul toarnă idolul, şi argintarul îl îmbracă cu aur şi-i toarnă lănţişoare de argint.
Isaia 40:20
Iar cine este sărac alege ca dar un lemn care nu putrezeşte; îşi caută un meşter iscusit, ca să facă un idol care să nu se clatine.
Isaia 40:21
Nu ştiţi? N-aţi auzit? Nu vi s-a făcut cunoscut de la început? Nu v-aţi gândit niciodată la întemeierea pământului?
saia 40:22
El şade deasupra cercului pământului, şi locuitorii lui sunt ca nişte lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca o maramă subţire şi le lăţeşte ca un cort, ca să locuiască în el.
Isaia 40:25
„Cu cine Mă veţi asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el? – zice Cel Sfânt.
Isaia 41:21
Apăraţi-vă pricina – zice Domnul – arătaţi-vă dovezile cele mai tari, zice Împăratul lui Iacov.
Isaia 41:22
Să le arate şi să ne spună ce are să se întâmple; care sunt prorociile pe care le-aţi făcut vreodată? Spuneţi, ca să luăm seama la ele şi să le vedem împlinirea; sau vestiţi-ne viitorul.
Isaia 41:23
Spuneţi-ne ce se va întâmpla mai târziu, ca să ştim că sunteţi dumnezei, faceţi măcar ceva bun sau rău, ca să vedem şi să privim cu toţii.
saia 41:24
Iată că nu sunteţi nimic, şi lucrarea voastră este nimic; o scârbă este cine vă alege pe voi.
Isaia 41:29
Iată că toţi sunt nimic, lucrările lor sunt zadarnice, idolii lor sunt o suflare goală!
Isaia 44:9
Cei ce fac idoli, toţi sunt deşertăciune, şi cele mai frumoase lucrări ale lor nu slujesc la nimic. Ele însele mărturisesc lucrul acesta: n-au nici vedere, nici pricepere, tocmai ca să rămână de ruşine.
Isaia 44:10
Cine este acela care să fi făcut un dumnezeu sau să fi turnat un idol, şi să nu fi tras niciun folos din el?
Isaia 44:11
Iată, toţi închinătorii lor vor rămâne de ruşine, căci înşişi meşterii lor nu sunt decât oameni; să se strângă cu toţii, să se înfăţişeze, şi tot vor tremura cu toţii şi vor fi acoperiţi de ruşine.
saia 44:12
Fierarul face o secure, lucrează cu cărbuni, şi o făţuieşte şi-i dă un chip cu lovituri de ciocan, şi o lucrează cu puterea braţului; dar, dacă-i este foame, este fără vlagă; dacă nu bea apă, este sleit de puteri.
Isaia 44:13
Lemnarul întinde sfoara, face o trăsătură cu creionul, făţuieşte lemnul cu o rindea şi-i însemnează mărimea cu compasul; face un chip de om, un frumos chip omenesc, ca să locuiască într-o casă.
Isaia 44:14
Îşi taie cedri, goruni şi stejari, pe care şi-i alege dintre copacii din pădure. Sădeşte brazi, şi ploaia îi face să crească.
Isaia 44:15
Copacii aceştia slujesc omului pentru ars, el îi ia şi se încălzeşte cu ei. Îi pune pe foc, ca să coacă pâine, şi tot din ei face şi un dumnezeu căruia i se închină, îşi face din ei un idol şi îngenunchează înaintea lui!
Isaia 44:16
O parte din lemnul acesta o arde în foc, cu o parte fierbe carne, pregăteşte o friptură şi se satură; se şi încălzeşte şi zice: „Ha! Ha! m-am încălzit, simt focul!”
Isaia 44:17
Cu ce mai rămâne însă face un dumnezeu, idolul lui. Îngenunchează înaintea lui, i se închină, îl cheamă şi strigă: „Mântuieşte-mă, căci tu eşti dumnezeul meu!”
Isaia 44:18
Ei nu pricep şi nu înţeleg, căci li s-au lipit ochii, ca să nu vadă, şi inima, ca să nu înţeleagă.
saia 44:19
Niciunul nu intră în sine însuşi, şi n-are nici minte, nici pricepere să-şi zică: „Am ars o parte din el în foc, am copt pâine pe cărbuni, am fript carne şi am mâncat-o: şi să fac din cealaltă parte o scârbă? Să mă închin înaintea unei bucăţi de lemn?”
Isaia 44:20
El se hrăneşte cu cenuşă, inima lui amăgită îl duce în rătăcire, ca să nu-şi mântuiască sufletul şi să nu zică: „N-am oare o minciună în mână?” –
Isaia 44:21
Ţine minte aceste lucruri, Iacove, şi tu, Israele, căci eşti robul Meu. Eu te-am făcut, tu eşti robul Meu, Israele, nu Mă uita!
Isaia 45:22
Întoarceţi-vă la Mine, şi veţi fi mântuiţi toţi cei ce sunteţi la marginile pământului! Căci Eu sunt Dumnezeu, şi nu altul.
Isaia 45:23
Pe Mine însumi Mă jur, adevărul iese din gura Mea, şi cuvântul Meu nu va fi luat înapoi: orice genunchi se va pleca înaintea Mea şi orice limbă va jura pe Mine.
Isaia 52:1
Trezeşte-te, trezeşte-te! Îmbracă-te în podoaba ta, Sioane! Pune-ţi hainele de sărbătoare, Ierusalime, cetate sfântă! Căci nu va mai intra în tine niciun om netăiat împrejur sau necurat.
Isaia 54:1
Bucură-te, stearpo care nu mai naşti! Izbucneşte în strigăte de bucurie şi veselie, tu care nu mai ai durerile naşterii! Căci fiii celei lăsate de bărbat vor fi mai mulţi decât fiii celei măritate, zice Domnul.
Isaia 54:2
Lărgeşte locul cortului tău şi întinde învelitorile locuinţei tale: nu te opri! Lungeşte-ţi funiile şi întăreşte-ţi ţăruşii!
Isaia 54:3
Căci te vei întinde la dreapta şi la stânga, sămânţa ta va cotropi neamurile şi va locui cetăţile pustii.
Isaia 54:4
Nu te teme, căci nu vei rămâne de ruşine; nu roşi, căci nu vei fi acoperită de ruşine, ci vei uita şi ruşinea tinereţii tale şi nu-ţi vei mai aduce aminte de văduvia ta,
Isaia 54:5
căci Făcătorul tău este bărbatul tău: Domnul este numele Lui, şi Răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel. El Se numeşte Dumnezeul întregului pământ,
Isaia 54:6
căci Domnul te cheamă înapoi ca pe o femeie părăsită şi cu inima întristată, ca pe o nevastă din tinereţe, care a fost izgonită, zice Dumnezeul tău.
Isaia 54:7
Câteva clipe te părăsisem, dar te voi primi înapoi cu mare dragoste.
Isaia 54:8
Într-o izbucnire de mânie, Îmi ascunsesem o clipă faţa de tine, dar Mă voi îndura de tine cu o dragoste veşnică, zice Domnul, Răscumpărătorul tău.
Isaia 54:9
Şi lucrul aceasta va fi pentru Mine ca şi cu apele lui Noe: după cum jurasem că apele lui Noe nu vor mai veni pe pământ, tot aşa jur că nu Mă voi mai mânia pe tine şi nu te voi mai mustra.
saia 54:10
Pot să se mute munţii, pot să se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine, şi legământul Meu de pace nu se va clătina, zice Domnul, care are milă de tine.
Isaia 54:11
Nenorocito, bătuto de furtună şi nemângâiato! Iată, îţi voi împodobi pietrele scumpe cu antimoniu şi-ţi voi da temelii de safir.
Isaia 54:12
Îţi voi face crestele zidurilor de rubin, porţile, de pietre scumpe, şi tot ocolul, de nestemate.
Isaia 54:13
Toţi fiii tăi vor fi ucenici ai Domnului, şi mare va fi propăşirea fiilor tăi.
saia 54:14
Vei fi întărită prin neprihănire. Izgoneşte neliniştea, căci n-ai nimic de temut, şi spaima, căci nu se va apropia de tine.
Isaia 54:15
Dacă se urzesc uneltiri, nu vin de la Mine; oricine se va uni împotriva ta va cădea sub puterea ta.
Isaia 54:16
Iată, Eu am făcut pe meşterul care suflă cărbunii în foc şi face o armă după meşteşugul lui. Dar tot Eu am făcut şi pe nimicitor ca s-o sfărâme.
Isaia 54:17
Orice armă făurită împotriva ta va fi fără putere; şi pe orice limbă care se va ridica la judecată împotriva ta o vei osândi. Aceasta este moştenirea robilor Domnului, aşa este mântuirea care le vine de la Mine, zice Domnul.
Isaia 55:4
Iată, l-am pus martor pe lângă popoare, cap şi stăpânitor al popoarelor.
Isaia 55:5
Într-adevăr, vei chema neamuri pe care nu le cunoşti, şi popoare care nu te cunosc vor alerga la tine, pentru Domnul Dumnezeul tău, pentru Sfântul lui Israel, care te proslăveşte
Isaia 56:7
îi voi aduce la muntele Meu cel sfânt şi-i voi umple de veselie în Casa Mea de rugăciune. Arderile lor de tot şi jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, căci Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele.”
Isaia 59:20
„Da, va veni un Răscumpărător pentru Sion, pentru cei ai lui Iacov care se vor întoarce de la păcatele lor, zice Domnul.
Isaia 59:21
Şi iată legământul Meu cu ei, zice Domnul: „Duhul Meu, care Se odihneşte peste tine şi cuvintele Mele pe care le-am pus în gura ta nu se vor mai depărta din gura ta, nici din gura copiilor tăi, nici din gura copiilor copiilor tăi, de acum şi până-n veac, zice Domnul.”
Isaia 60:5
Când vei vedea aceste lucruri, vei tresări de bucurie şi îţi va bate inima şi se va lărgi, căci bogăţiile mării se vor întoarce spre tine, şi vistieriile neamurilor vor veni la tine.
Isaia 60:6
Vei fi acoperit de o mulţime de cămile, de dromaderi din Madian şi Efa; vor veni toţi din Seba aducând aur şi tămâie şi vor vesti laudele Domnului.
Isaia 60:7
Toate turmele Chedarului se vor aduna la tine, berbecii din Nebaiot vor fi în slujba ta; se vor sui pe altarul Meu ca jertfă plăcută Mie, şi Casa slavei Mele o voi face şi mai slăvită.
Isaia 60:15
De unde erai părăsită şi urâtă, şi nimeni nu trecea prin tine, te voi face o podoabă veşnică, o pricină de bucurie pentru oameni din neam în neam.
Isaia 60:21
Nu vor mai fi decât oameni neprihăniţi în poporul tău: ei vor stăpâni ţara pe vecie, ca o odraslă sădită de Mine, lucrarea mâinilor Mele, ca să slujească spre slava Mea.
Isaia 60:22
Cel mai mic se va face o mie, şi cel mai neînsemnat, un neam puternic. Eu, Domnul, voi grăbi aceste lucruri, la vremea lor.”