Biserici, confesiuni şi culte înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova

Biserici, confesiuni şi culte. În prezent, pe teritoriul Republicii Moldova sînt înregistrate şi funcţionează 23 de Biserici, culte şi organizaţii religioase, cu 2 327 de părţi componente.

Biserica Ortodoxă Rusă. Are o mitropolie cu denumirea „Mitropolia Chişinăului şi a Moldovei” (numită şi „Mitropolia Moldovei”). Scaunul mitropolitan se află la Chişinău (catedrala „Naşterea Domnului”). Mitropolia Chişinăului şi a Moldovei, supusă canonic Patriarhiei Moscovei, este independentă în treburile interne, după cum prevede hotărîrea Sinodului Arhieresc de la Moscova din decembrie 1994. Se conduce în activitatea sa atît de propriul Statut, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 719 din 17.11.1993, cît şi de Statutul Bisericii Ortodoxe Ruse din august 2000. Este organizată în 6 eparhii, cu 1 274 de comunităţi. Este condusă de mitropolit, care participă la unele celebrări naţionale ca autoritate religioasă.

Biserica Ortodoxă Română. Are o mitropolie cu denumirea „Mitropolia Autonomă a Basarabiei”. Оn anul 1992, un grup de cetăţeni, inclusiv feţe bisericeşti, au reactivat fosta Mitropolie a Basarabiei, care a existat în anii 1918–1940, 1941–1944. Patriarhia Română a aprobat, prin Actul Patriarhal şi Sinodal din 19 decembrie 1992, reactivarea fostei mitropolii cu titulatura Mitropolia Autonomă a Basarabiei (de stil vechi) sub oblăduirea canonică a Bisericii Ortodoxe Române. A fost înregistrată oficial de Guvernul Republicii Moldova la 30 iunie 2002. Actualmente, Mitropolia Basarabiei este organizată în 4 eparhii, cu 291 de unităţi. Este condusă de un mitropolit.

Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi („Biserica lipovenească”). Este continuatoarea vechii Biserici Ortodoxe Ruse de pînă la reforma patriarhului Nikon (1652–1667) din a doua jumătate a sec. XVII, cu toate dogmele, canoanele, cinurile, orînduielile, riturile şi cărţile ei bisericeşti. Credincioşii creştini de rit vechi păstrează calendarul pe stil vechi, iar serviciile religioase le oficiază în limba slavonă. Primele comunităţi de lipoveni, ruşi de rit vechi, din Ţara Moldovei sînt cele din satele Lipoveni (1724) şi Manolea (1743), ambele în judeţul Suceava. În prezent, în Republica Moldova există o episcopie cu denumirea „Eparhia Chişinăului şi a Moldovei” (înfiinţată în anul 1860), compusă din 15 parohii (comunităţi) cu peste 5 mii de credincioşi. Este o unitate religioasă care face parte din componenţa Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi (Mitropolia Moscovei) şi se supune canonic mitropolitului Moscovei şi al întregii Rusii şi Consiliului Mitropoliei.

Biserica Apostolică Armeană. Este una din cele mai vechi Biserici creştine şi face parte din familia Bisericilor Ortodoxe Vechi Orientale, necalcedoniene. O primă menţiune documentară despre o comunitate religioasă a armenilor la gurile Nistrului (Cetatea Albă) datează din anul 1384. În sec. XVIII–XIX, Biserica Armeană gregoriană din Moldova s-a aflat sub jurisdicţia Patriarhatului Armean de la Constantinopol. În 1809, pe teritoriul Principatelor Moldovei şi Munteniei, printr-un ucaz al ţarului, Aleksandru I, a fost organizată o eparhie armeană distinctă. După 1812, sub jurisdicţia acestei eparhii au intrat comunităţile armeneşti din Basarabia, cu 400 de parohii şi 5 biserici. În perioada sovie¬¬tică, pe teritoriul RSSM nu au funcţionat parohii ale Bisericii Armene. Pe terito¬¬riul Republicii Moldova, Biserica Apos¬to¬lică Armeană are o singură parohie, la Chişinău, оnregistrată la 5 decembrie 1995, cu un număr de 110 cre¬dincioşi. Este subordonată Episcopiei Armene din România.

Biserica Romano-Catolică. Prezenţa formaţiunilor ecleziastice romano-catolice pe teritoriul Ţării Moldovei este atestată documentar încă în primele secole ale mileniului al doilea. După 1812, parohiile catolice din regiunea Basarabia erau subordonate episcopiilor de Cameniţa, Tiraspol şi Iaşi. În anii 1814–1848, numărul credincioşilor catolici din Basarabia, păstoriţi de episcopul de Cameniţa, s-a mărit pe contul coloniştilor şi imigranţilor. În anul 1840, numărul lor era de 4,5 mii, iar în 1852 – de 8 mii. În anul 1926, în Basarabia funcţionau 9 parohii romano-catolice cu 8 preoţi, 6 biserici şi 8 paraclise. În 1962, pe teritoriul RSSM funcţiona doar o singură parohie romano-catolică, la Chişinău. În 1967, capela cimitirului catolic din Chişinău era frecventată de cca 500 de credincioşi, iar în toată republica erau peste 2 mii de romano-catolici. În 1993, Sfîntul Scaun a instituit Administratura Apostolică pentru catolicii din Republica Moldova, iar din 2001 aceasta a fost ridicată la rangul de dieceză, avînd un ierarh propriu cu titlul de episcop romano-catolic de Chişinău. Actualmente, în republică activează 33 de parohii şi instituţii religioase romano-catolice, cu 25 de preoţi şi peste 30 de maici din diverse ordine şi congregaţii monahale.

Biserica Greco-Catolică. În sec. XIX, pe teritoriul Basarabiei locuiau credincioşi greco-catolici veniţi din gubernia Podoliei. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, credincioşii greco-catolici din Basarabia şi regiunea de la est de Nistru se aflau în grija duhovnicească a Bisericii Greco-Catolice din România. În 1946, Biserica Greco-Catolică (sau Unită, cum i se mai spunea în URSS), a fost desfiinţată abuziv. În Republica Moldova, Biserica Greco-Catolică are o singură parohie, care cuprinde cca 700 de credincioşi, etnici ucraineni (ruteni), originari din Galiţia şi alte regiuni ale Ucrainei. Această parohie funcţionează din 1999, dar a fost înregistrată oficial la 12 iulie 2006, cu denumirea „Parohia Catolică de Rit Oriental”. Greco-catolicii din Republica Mol¬dova se află în comuniune cu Biserica Greco-Catolică din Ucraina.

Biserica (Uniunea de Conferinţe) a Adventiştilor de Ziua a Şaptea. Adventismul (din latină adventus – a doua venire) ca doctrină neoprotestantă predică „a doua venire apropiată a lui Hristos” şi instaurarea „Împărăţiei de o mie de ani a lui Dumnezeu pe pămînt”. Adepţii adventismului sărbătoresc ziua de odihnă sîmbăta. Întemeietori ai adventismului de ziua a şaptea sînt consideraţi Joseph Bates şi soţii James şi Hellen White, toţi din SUA. În Basarabia, ideile adventiste au început să fie răspîndite în rîndul populaţiei din coloniile germane din judeţele Akkerman şi Ismail, pe la mijlocul anilor ’60 ai sec. XIX. În 1914 erau atestaţi cca 1 000 de adventişti. În 1930, în Basarabia existau 20 953 de credincioşi adventişti. În 1952, în RSSM se numărau doar 13 comunităţi cu cca 1 000 de credincioşi. În 1968 a fost acceptată înregistrarea comunităţilor adventiste şi numărul lor a crescut considerabil. Dacă în 1965 erau doar 13 comunităţi adventiste de ziua a şaptea, cu 1 343 de credincioşi, în 1987 numărul lor a crescut pînă la 53 de comunităţi, cu 3 536 de credincioşi. Biserica Adventiştilor de Ziua a Şaptea a fost înregistrată în Republica Moldova în anul 1993, cu 151 de comunităţi.

Biserica Adventiştilor de Ziua a Şaptea „Mişcarea de Reformaţiune”. În anul 1916 are loc reformarea doctrinei adventiste, care dă naştere „Mişcării de Reformaţiune”. Aceasta se caracterizează prin refuzul de a pune mîna pe arme, interzicerea consumului de carne, negarea căsătoriei etc. Din SUA, ideile reformatoare se răspîndesc оn Germania şi de acolo, în 1918, în România. În 1930, în Regatul Român erau 243 de adventişti reformişti, dintre care 240 – din teritoriul Eparhiei Hotinului. În RSSM, în anii ’80 ai sec. XX activau 9 comunităţi de adventişti reformişti de trei orientări, care întruneau 200 de credincioşi, dintre care o treime erau tineri. Credincioşii refuzau în mod demonstrativ să participe la alegeri, elevii nu frecventau şcoala оn zilele de sîmbătă, tinerii refuzau să satisfacă serviciul militar. Aceste comunităţi activau în condiţii de clandestinitate. În 1994 a fost înregistrată oficial comunitatea adventiştilor reformişti cu denumirea Biserica Adventiştilor de Ziua a Şaptea „Mişcarea de Reformaţiune”. Оn 2000, „Mişcarea de Reformaţiune” оntrunea 12 comunităţi cu 850 de credincioşi.

Cultul Penticostal. Cultul Penticostal (din greacă πεντηκοστή – Cincizecime) a fost întemeiat în SUA la 3 ianuarie 1901, de pastorul baptist Carol Parham, care afirma că Duhul Sfînt s-a pogorоt sub forma limbilor de foc peste 13 ucenici ai săi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, penticostalii apar pe teritoriul Basarabiei, în satele Sărata Galbenă, Beşghioz (la sud), Bălăsineşti, Corjeuţi, Romanovca (la nord), în oraşele Chişinău şi Bălţi. În perioada sovietică, activitatea Cultului Penticostal este interzisă. În Republica Moldova, penticostalii activează în mod legal în cadrul „Uniunii Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice (Cultul Penticostal)”, înregistrate oficial în februarie 1993. În componenţa acestei Uniuni, în afara celor 36 de comunităţi înregistrate, activează fără drept de persoană juridică încă 360 de comunităţi. Uniunea Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice are ca organ oficial de presă revista „Vocea Evangheliei”, care apare o dată la trei luni.

Biserica Nouapostolică. Mişcarea nou¬apo¬stolică a apărut în Germania în anul 1863, ca disidenţă a unei mişcări religioase din Anglia, înfiinţată, în 1824, de un pastor scoţian, Edward Irwing. Această mişcare este condusă de „apostoli”. În prezent, sînt cca 200 de „apostoli”. În organizaţia nouapostolică, postura de „apostol” are împuterniciri ecleziastice nelimitate. Nou¬apostolicii nu au şcoli teologice pentru pregătirea slujitorilor de cult. Aceştia resping total învăţămîntul teologic. Fiecare membru al acestei mişcări este dator să aducă o contribuţie materială lunară de cel puţin 10% din venitul propriu şi să fie abonat la ziarele şi revistele nouapostolice „Familia noastră”, „Păstorul blînd” etc. În Republica Moldova, organizaţia nou¬apostolică a fost înregistrată în decembrie 1994 şi are 10 comunităţi.

Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană face parte din marea familie a bisericilor luterane, care au apărut după Reforma din sec. XVI, avîndu-l ca reformator pe Martin Luther (1483–1546). „Confesiunea Augustană” este cel mai de seamă document doctrinar al luteranismului. Оn doctrină şi cult, luteranismul se prezintă ca o formă protestantă legată оn mare parte de tradiţiile bisericeşti mai vechi, fiind deschis spre celelalte confesiuni creştine. În biserică s-au păstrat altarul, sfînta cruce, icoanele şi lumînările, precum şi anumite veşminte liturgice. Luteranismul a pătruns în Basarabia după anul 1812, în urma colonizării şi sosirii în acest spaţiu a grupurilor de etnici germani. Conform datelor recensămоntului general din 29 decembrie 1930, în Basarabia erau 72 716 credincioşi luterani. Biserica Evanghelică Luterană de Confesiune Augustană a fost înregistrată în iulie 1999. În prezent, în Republica Moldova activează 7 comunităţi luterane la Chişinău, Bender, Tiraspol, Rîbniţa şi Camenca. Numărul total al credincioşilor este de peste 1 400 de persoane.

Uniunea Bisericilor Creştine Evanghelice Baptiste. Baptismul s-a conturat ca o mişcare creştină în perioada imediat următoare reformei protestante din Europa de Apus, începută de Martin Luther. Prima biserică baptistă a fost formată în 1611 la Amsterdam, în Olanda, de un grup de imigranţi englezi conduşi de pastorul John Smith. În Basarabia, baptiştii au venit din Rusia la finele sec. XIX. La sfîrşitul anilor ’20 ai sec. XX, în Basarabia erau 3 393 de credincioşi baptişti. În RSSM, numărul credincioşilor baptişti a scăzut mai mult de două ori şi, în anul 1952, constituia cca 6 mii de persoane, unite în 75 de comunităţi. Deşi confesiunea baptistă era oprimată în RSSM, autorităţile continuau să înregistreze comunităţile noi, iar numărul lor a crescut, în perioada 1965–1987, pînă la 113, cu cca 12 358 de credincioşi. Conform datelor recensămîntului populaţiei din anul 2004, în Republica Moldova erau 32 754 de credincioşi baptişti, cu 269 de comunităţi locale. Comunităţile baptiste sînt conduse de pastori, iar în fruntea Uniunii stă un episcop.

Organizaţia Martorilor lui Iehova. Întemeietorul Societăţii Martorilor lui Iehova este Charles Taze Russell (1852–1916). Începînd cu 1879–1880, se for¬mează congregaţii cu numele „Cercetătorii Bibliei”, înlocuite, în 1931, cu „Martorii lui Iehova”. În Basarabia, după 1920, apar primii Studenţi în Biblie în satele Corjeuţi şi Şirăuţi din judeţul Hotin. În 1966 existau 49 de comunităţi (1 700 de persoane) de diverse orientări, iar în 1987 – 51 de comunităţi (4 100 de persoane) ale acestei organizaţii. La 27 iulie 1994, comunitatea iehovistă a fost înregistrată cu denumirea „Organizaţia Religioasă a Martorilor lui Iehova”. La momentul actual, în Republica Moldova numărul adepţilor Societăţii Martorilor lui Iehova este de cca 19 mii, la care se adaugă 6 mii de simpatizanţi, organizaţi în 162 de comunităţi.

Uniunea Comunităţilor Creştinilor Spirituali Molocani. Molocanii îşi revendică începutul dintr-o mişcare religioasă din Rusia sec. XVIII. Denumirea de molocani (din rusă moloko – lapte) vine de la consumul de lapte, unt şi ouă în timpul posturilor şi renunţarea la practicile ascetice rigide ale Bisericii Ortodoxe Ruse. Molocanii au apărut în Basarabia în a doua jumătate a sec. XIX. În anii 1900–1911 molocanii au apărut în oraşele Ismail, Chişinău, Bender şi Akkerman, însă numărul lor nu depăşea 500 de persoane. În perioada interbelică, numărul molocanilor era de 986, fiind răspîndiţi în eparhiile Chişinău şi Cetatea Albă–Ismail. În 1973, în RSS Moldovenească existau cca 150 de molocani, în special la Bender şi Chişinău. În Republica Moldova, organizaţia molocanilor a fost înregistrată în august 1995, avînd o singură comunitate în Chişinău.

Comunitatea „Biserica Păcii”. Este o grupare prezbiteriană. Prezbiterianismul a apărut ca o ramură calvină a protestantismului, desprinsă din Biserica Anglicană în 1567. Respinge episcopatul şi are ca ierarhie numai prezbiteri, de unde şi-a luat şi numele. În sec. XVI a devenit curentul dominant în Scoţia şi de aici s-a răspîndit în Anglia, în restul Europei Occidentale şi în coloniile engleze. Ca mod de organizare, comunităţile locale sînt absolut independente, conduse de pastori principali, cu autonomie deplină. În Republica Moldova, comunitatea prezbiteriană „Biserica Păcii” a fost înregistrată în iunie 1994 şi are doar o singură comunitate în Chişinău cu cîteva „biserici domestice” şi cca 200 de membri.

Biserica Biblică. Judecînd după doctrină, aceasta poate fi considerată o mişcare neoprotestantă de factură milenaristă: aşteaptă apropiata venire a Domnului, care va întemeia Împărăţia de o mie de ani etc. Întemeietorul Bisericii Biblice este Brent Badd. Membrii acestei mişcări au apărut în Republica Moldova în anul 1995, în persoana misionarilor Ronald şi Dorkas Helton, organizaţia fiind înregistrată în februarie 1997. Sediul mişcării „biblice” se află în Chişinău. Ulterior au fost înfiinţate două filiale în oraşele Comrat şi Cimişlia. Are cca 200 de membri.

Biserica lui Iisus Hristos a Sfinţilor Ultimelor Zile (Mormonii). Se caracterizează printr-un puternic sincretism religios cu înclinaţii milenariste. Întemeietorul acestei biserici este Joseph Smith (1805–1844) din SUA. Centrul administrativ şi spiritual al mormonilor se află în oraşul Salt Lake City, din statul Utah (SUA). În Republica Moldova mormonii şi-au început activitatea în ultimii ani. Biserica mormonilor a fost înregistrată la 29 decembrie 2006. Numărul adepţilor ei atinge cca 270 de persoane. În prezent, există o comunitate în Chişinău şi două grupuri mai mici la Bălţi şi Orhei.

Iudaismul. Este una din cele mai vechi religii monoteiste care există pînă în zilele noastre, avînd un număr însemnat de credincioşi, în special evrei din diferite ţări. A apărut în sec. XIII î.Hr. în Orientul Apropiat. Într-un număr mic, prezenţa evreilor în Ţara Moldovei este atestată documentar la sfîrşitul sec. XIV – începutul sec. XV. În conformitate cu tradiţiile şi ritualurile religioase, evreii din Basarabia erau împărţiţi în caste. După 1844, legislaţia rusă a interzis o parte din obiceiurile religioase ale evreilor: portul religios la bărbaţi, rasul capului la femei ş.a. La sfîrşitul anilor ’20 ai sec. XX, în Basarabia locuiau 352 523 de evrei, funcţionau 366 de sinagogi şi case de rugăciune. Actualmente, credincioşii de religie iudaică (mozaică) sînt organizaţi în 7 comunităţi, care se află la Chişinău, Bălţi, Bender, Călăraşi, Tiraspol, Orhei, Soroca. Conform datelor recensămîntului populaţiei din anul 2004, în Republica Moldova, după emigrarea masivă a etnicilor evrei, au rămas cca 900 de credincioşi de religie iudaică, funcţionează patru sinagogi.

Uniunea Comunităţilor Evreilor Mesianici. Uniunea este succesoarea Comunităţii Mesianice, care a activat în or. Chişinău pоnă оn anul 1940. Este o organiza¬ţie religioasă care întruneşte, pe principiile liberului consimţămînt, comunităţile evrei¬lor mesianici din Repu¬blica Moldova. Organul superior de conducere al Uniunii este Conferinţa Reprezentanţilor Evreilor Mesianici, care se convoacă cel puţin o dată în doi ani. Preşedintele Uniunii este unul dintre rabinii care activează în calitate de condu¬cător spiritual, ales pe un termen de 2 ani. Uniunea dispune de o comunitate în Repu¬blica Moldova.

Societatea Conştiinţei lui Krishna. „Asociaţia Internaţională pentru Conştiinţa lui Krishna” îşi are originile în SUA. Această mişcare derivă dintr-un curent religios apărut în Bengal (India) în sec. XVI, care-l considera pe Krishna, una dintre zeităţile hinduse cele mai populare, ca fiind însăşi Fiinţa Supremă, Absolutul. În Republica Moldova, krishnaiţii au apărut în anul 1992, prin filiera Federaţiei Ruse, unde şi-au creat un puternic centru la Sankt Petersburg. „Societatea Conştiinţei lui Krishna din Republica Moldova” a fost înregistrată în iulie 1994 şi are 2 comunităţi. Numărul de membri nu este cunoscut.

Cultul Baha’i (bahaismul). În anul 2007, în Republica Moldova era înregistrată o singură comunitate Baha’i, cu două centre mai importante în Chişinău şi centre mai mici la Tiraspol, Bender, Bălţi, Comrat şi Edineţ. Numără în total 350 de adepţi, dintre care peste 100 sînt în Chişinău. Nu au un lider.

Biserica Ultimului Testament a fost înfiinţată la 18 august 1991 în Siberia (Federaţia Rusă) de către Serghei Torop, care ulterior s-a numit Visarion. Adepţii lui Visarion au apărut în Republica Moldova în anul 1996. Restrоnsa comunitate a fost înregistrată în februarie 1997. Actualmente, pe teritoriul ţării există 3 comunităţi, cu un număr de cca 60–70 de membri.

Uniunea Bisericilor Creştine Libere (Cultul Harismatic). Conform Hotărîrii de Guvern nr. 464 din 17.05.1997, a fost aprobat Statutul de organizare şi func¬ţionare a Uniunii Bisericilor Creştine Libere (Cultul Harismatic) din Republica Moldova. Obiectivele acestei Uniuni au un caracter spiritual, filantropic şi caritabil. Cultul Harismatic are 19 comunităţi.

Alexandru MAGOLA. Biserici, confesiuni şi culte// Republica Moldova: ed. consacrată împlinirii a 650 de ani de la întemeierea statului moldovenesc. Chişinău: “Enciclopedia Moldovei”, 2009. P. 634-637.

© Drepturi de publicare oferite în exclusivitate pentru Portalul misionar creştin-ortodox Moldova Creştină de către Enciclopedia Moldovei”.

 

4 Comentarii

You can Scrie un comentariu, or trackback from your own site.

  1. marcu says:

    Nu ati mentionat ce statut au aceste denominatiuni: cate dntre ele sunt culte religioase,cate sunt organizatii religioase sau ONG-uri….

  2. maria says:

    doar una e adevarata si aceia e a martorilor lui iehova doar ei fac ce spune biblia!!!!!!!!!!

  3. Ioan says:

    Toate care au carte de capatai Biblia si respecta ceea ce e scris in Biblie sunt adevaratii crestini. Ca sunt mici diferente intre ele de interpretare, intelegere, cred ca conducatorii lor le-au conceput ac ei sa poata toti manca o paine, in rest pace voua tuturor crestinilor!

  4. Jicu Boevicu says:

    ma Ioane,toti pretind ca au Biblia ca Lege si peste 100 %, ca o respecta.
    In special “martorii Srl” cu hitrii lor in materie de “batut la usi” si “lucrul la impartit reviste”:))

    eu una nu inteleg,ce are in comun denumirea lor,asociata cu numele vechi al Domnului Dumnezeu si numele nou,Iisus Hristos?
    ei in loc sa fie martori ai lui Hristos,umbla cu batutul la usa si impartitul foilor lor volante,de parca ar fi reclama la produse de larg consum:)
    da,am uitat: ei nu cred in sfanta treime,ci in sfanta doime.

Scrie un comentariu

Moldova Creştină 2009-2011